Îmi e prea lene să te cuceresc

-Despre ce vrei să vorbim?
S-a așezat grăbită, a aruncat geanta pe scaunul de alături și, până să aterizeze voluminosul bagaj, avea deja în mână o țigară aprinsă.
-Păi, spuse bărbatul din fața ei, aș vrea să vorbim despre vacanță…
-Ce să vorbim? Am luat deja bilete!
-Știu, dar…
-E prima noastră vacanță împreună, dacă e ceva în neregulă spune-mi. Dragul meu – tonul ei era schimbat și mâna ei deja o alinta pe a lui – îmi doresc să fie totul perfect.
-Atunci, din vocea lui simțeai că a prins ceva curaj, poate mai umbli la program. La ora 7 să fim pe plajă?
Ea n-a răspuns, dar brusc și-a dat seama că are nevoie de ceva din poșetă și a început să cotrobăie.
-Și chestia aia cu săriturile de pe stânci… Adică, nu mă înțelege greșit, nu îmi e frică, dar… puțin teamă. Pentru tine, evident!
Nu știu ce căuta ea în geantă, dar părea ceva foarte bine ascuns. El a prins și mai mult curaj:
-Și scufundările, nopțile în cluburi…
Ea era deja băgată peste jumătate în poșetă.
-Știi, tu vrei o vacanță așa, nu știu cum să spun…

24 iulie 1

… iar eu…

24 iulie 2

Ea a scos capul din geantă și se pregătea să-i răspundă.

Nu a apucat să spună decât un ”Da, poate e mai bine așa, dragule!” Pentru că el a spus grăbit, ca și cum știa că poate stârni o furtună:
-Îmi e prea lene să trăiesc o vacanță din asta, așa că mai bine ne căsătorim. Vrei?

Foto Alex Mazilu

Comentarii via Facebook

comments

Publicat in Texte de vineri. Bookmark permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.