Aşa cum deja ştiţi, evident dacă vă interesează subiectul, al şaselea mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România este doctorul Radu Bălănescu, directorul medical al Spitalului „Grigore Alexandrescu”. El a fost consfinţit pe această funcţie prin votul delegaţilor la Conventul desfăşurat sâmbătă la Bucureşti. După mine, asta e o ştire naţională, dar fiecare o vede cum vrea. Spun asta măcar pentru că doctorul a câştigat printr-un program numit „Masoneria română pentru România”, sugerând faptul că îşi doreşte o creştere a rolului jucat de acest ordin în societatea românească. Am să vă povestesc tehnic cum s-au desfăşurat aceste alegeri, deşi povestea lor reală este mult mai savuroasă, dar ea cade în uitare şi iertare acum când lucrurile sunt încheiate pentru cel puţin 3 ani, cât durează un mandat de Mare Maestru.
Ultimii şapte ani, masoneria regulară din ţara noastră a fost condusă de Eugen Ovidiu Chirovici. O să întrebaţi: dacă un mandat e de trei ani şi un mason poate avea doar două mandate consecutive, de ce şefia lui Chirovici a durat şapte? El a fost ales ultima oară la 4 noiembrie 2006, alegerile ar fi trebuit să se desfăşoare toamna trecută. Au fost amânate un an, motivele oficiale fiind criza, unele date tehnice legate de organizare, dar adevărul e că ele ar fi perturbat şi mai mult societatea românească şi aşa ruptă în două de alegerile prezidenţiale de anul trecut. Dovadă stau agitaţiile apărute chiar şi anul acesta, când, practic, alte mize ar fi trebuit să dispară de pe “piaţă”.
Pentru noul mandat de Mare Maestru şi-au anunţat candidatura 8 masoni. Dintre ei contează cinci, ceilalţi însumând 2 voturi. Ce înseamnă voturile? MLNR este formată din 340 de loje, ateliere, cum le numesc masonii. Fiecare are în componenţă un număr de maeştri, gradul cel mai mare obţinut în „masoneria albastră”. Ei sunt constituiţi, la nivelul atelierului, în „camera de mijloc”. Aici ei au ales prin vot care dintre candidaţi merită să câştige. Fiecare lojă are dreptul să facă două nominalizări, adică să aleagă doi dintre candidaţi. Nominalizările, trecute pe formulare unice, s-au strâns la MLNR.
La deschiderea plicurilor şi numărarea nominalizărilor, s-a stabilit că în finală merg primii doi clasaţi, diplomatul Mircea Gheordunescu, cu 152 de nominalizări, şi Radu Bălănescu, 134 de nominalizări. Numărarea s-a făcut pe 22 octombrie, de către o comisie special desemnată.
Finaliștii s-au prezentat în fața Conventului unde delegații fiecărui atelier urmau să voteze. Delegații se stabilesc și ei după anumite reguli, de principiu un delegat la Convent reprezintă 7 maeștri din loja din care provine. Votul e ca la orice demers electoral, cu buletin de vot, ștampilă, cabină de vot și urnă specială. Se votează în mai multe tururi de scrutin, la primele două câștigătorul având nevoie de două treimi din voturile delegaților. Asta nu s-a întâmplat la primul tur, dar candidații au convenit să se mai organizeze doar unul singur, câștigătorul fiind desemnat de majoritate. A câștigat doctorul. O oră mai târziu se anunța și componența Marelui Consiliu, un fel de guvern al Masoneriei, componență ce trădează cuvintele boldate la început, uitare și iertare pentru acțiunile din lunile de campanie.
P.S.: Sigla masoneriei, așa cum probabil o știți toți, are, peste echer și compas, litera G. Se spune că vine de la God, Dumnezeu, Marele Arhitect, cum îi spun masonii, sau de la Geometrie, alții că provine de la Gnoză. Cert e că, înainte de 6 noiembrie, glumind, evident, susținătorii lui Mircea Gheordunescu spuneau că G-ul provine de la numele favoritului lor. S-a dovedit că nu…
4 Responses to „G”-ul de pe sigla masoneriei s-a dovedit a fi de la… Bălănescu