Vine Băsescu la ultima şedinţă de Guvern pe 2010, cărând după el un tablou uriaş. În imagine, el, cu mâna dreaptă la vedere. Nervos, îi ia la rost pe miniştri:
– Am observat în ultimul timp că v-aţi cam luat-o-n cap. Iniţiative de care aflu de la televizor, negocieri, proiecte de ordonanţe de care eu nu ştiu nimic… Gata, starea asta de fapt trebuie să înceteze. De acum, înainte de fiecare şedinţă a voastră treceţi întâi şi sărutaţi mâna mea dreaptă din tabloul ăsta!
Trec miniştrii prin faţa tabloului şi sărută mâna, dar preşedintele observă ceva. Treceau doi-trei miniştri, hop şi Boc, mai treceau două-trei, iar Boc, şi tot aşa. Apoi vede că Marko Bela stătea în spatele tabloului. Zice:
– Boc, ce faci acolo? Mă iei la mişto? Ce te tot bagi la coadă? Şi tu, Bela, ce mama dracului cauţi în spate?
– Şefu, se scuză Boc, nu vă enervaţi, ziceam să fie câteva în avans, poate aşa nu trece nici la anu’ nici o moţiune…
Bela iese de după tablou şi spune, mândru:
– Unguru’ nu pupă niciodată mâna românului!
Pingback: La mulţi ani!!!! | Betivul de cuvinte