Se spune că dacă plouă în ziua în care moare cineva înseamnă că îi pare rău după viaţă. Per a contrario, cum ar spune juriştii, dacă e o zi ca acest 24 mai, atunci poate că sufletul obosit, chinuit de durere, priveşte moartea ca pe o uşurare, o iertare de suferinţă. Cine ştie? Şi totuşi, dacă stau bine să mă gândesc, în afară de vreme ce a fost aşa de frumos? Nimic.
Arestări, dezvăluiri despre murdării, parlamentari care se ceartă pe câţi oameni să lase pe drumuri, speculaţii despre demisia lui Emil Boc, filmuleţe cu Vali Vijelie… Nu l-am cunoscut decât prin ce a scris, dar îmi pare că mozaicul realităţii a fost pigmentat cu multe din lucrurile pe care Fănuş Neagu le ura la societatea noastră, aşa cum ne-o croim de vreo 20 de ani… Şi atunci înseamnă că a fost o zi urâtă. Adică i-a părut rău că ne-a părăsit…
P.S.: Mai mulţi m-au întrebat ce va urma în dosarul vameşilor de la Constanţa. Nu cred că dau în vileag cine ştie ce secret, dar succesiunea logică a evenimentelor este ca DNA să ceară Parlamentului acceptul pentru reţinerea lui Mircea Banias. Din punct de vedere politic îmi e imposibil să anticipez dacă acest gest va creşte sau va diminua şansele unui nou Guvern de a primi votul de încredere în Parlament, dar sunt convins că un astfel de calcul nu va opri firul logic al evenimentelor. Un singur lucru ar putea, după mine, să oprească asta, dacă la audierea din 23 mai sau la cea care va urma, senatorul va colabora cu anchetatorii.
Un calcul în plus făcut în această zi, iar elementele din el fac ziua şi mai urâtă…
Pingback: Miercurea fara cuvinte- Ce sa-ti aduc, iubito, de pe mare? « lunapatrata