Dilema PD-L: există congrese Phoenix? Și căutarea unui lider anti-Băsescu

Când scriu aceste rânduri nu s-a luat încă nicio decizie în PD-L, nici nu prea mă interesează – decât gazetărește – ce drum vor alege liderii singurului partid care a pierdut aproape totul dintr-o singură mișcare. Poate vom vorbi cândva despre acea mișcare, prima fisură care a arătat că se poate, că nu sunt invincibili, e vorba de demiterea lui Teodor Baconschi. Dar nu ăsta e subiectul acum.
Fie că-i spun Congres sau Convenție Națională, unii lideri spun că după eșecul de la alegerile locale e nevoie de o schimbare profundă a conducerii partidului care se zbate undeva între scorul PP-DD și cel al UDMR.
Problema unui Congres organizat înainte de alegeri este foarte spinoasă și de aceea niciun partid nu a îndrăznit până acum să încerce schimbarea ”cailor în mijlocul râului”, cum spune zicala, adică între alegerile locale și cele parlamentare.
Dezavantaje: susținătorii echipei care eliberează fotoliile de conducere se demobilizează tocmai când e mai mare nevoie de ei. Evident, agenții electorali sunt mercenari, trec rapid de la o tabără la alta. Un alt dezavantaj este că un congres înseamnă ștergerea trecutului, adică și a singurului mesaj electoral pozitiv, ”salvarea țării din ghearele crizei mondiale”.
Avantaje: Un congres bine mediatizat poate transmite mesajul unei armate strânse din întreaga țară, venită cu convingerea că rămân uniți, că au clar în minte ce au de făcut. E o experiență, un experiment, mai degrabă, care ar putea reuși, pe fondul faptului că sunt eliberați de guvernare și de… Traian Băsescu.
Liderul surpriză, caracteristici obligatorii: Un calcul simplu, românii au ieșit la votul din 10 iunie în număr masiv – peste 50% – iar asta e o măsură a votului nervos, profund negativ. Alt calcul, în marea lor majoritate, cetățenii au ales USL, o alianță al cărei unic liant declarat este lupta cu regimul Traian Băsescu. A fost, paradoxal, un vot anti-Băsescu, deși el nu a candidat. După cum decurge guvernarea USL, războaiele mediatice se vor accentua între Victoria și Cotroceni, rezultatul fiind creșterea votului negativ. Noul lider al PD-L trebuie – măcar declarativ – să fie, dacă nu un adversar, măcar un om cu idei diferite… De unde să iei în PD-L un asemenea om?

Comentarii via Facebook

comments

Publicat in Editoriale. Bookmark permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.