Ce şoc, mai ales pentru cei care – mai sub pretextul reformării PDL, mai lăcrimând că procentul partidului va trebui să se ridice pe vârfuri pentru a fi văzut la poza de grup – se aşteptau ca Emil Boc să plece de la Palatul Victoria de a doua zi după ce va fi ales preşedinte al PDL! Mai rezervaţi au fost cei care au luat în calcul faptul că impunerea unei anumite echipe la conducerea partidului va avea şi un cost clar: nesiguranţa pentru votul de susţinere, instalare pentru un nou Cabinet.
După ultimele declaraţii ale premierului şi ale celor mai aprigi susţinători ai săi din timpul campaniei interne, Roberta Anastase şi Gheorghe Flutur, se pare că mult-aşteptata demisie de dragul partidului se mai amână. Se amână, aşa cum era şi normal, până când se fac jocurile ca un nou Cabinet să nu dea cu capul de pragul Parlamentului. Între timp, e plasată în prim-plan o aşa-zisă supărare a lui Traian Băsescu, despre care se induce ideea că ar fi fost minţit de Boc, care l-ar fi amăgit cu o demisie dacă este sprijinit să păstreze partidul. Pe bune? Cum să facă Boc asta? Să se certe el cu preşedintele pentru o demisie pe care şi el şi-o doreşte? Nu.
Adevărul este că toţi cei implicaţi ştiu că la această oră Puterea nu poate risca nici măcar o remaniere mai amplă pentru că votul de încredere în Parlament este puternic pus sub semnul întrebării. Subliniez: încă.
P.S.: Pe lângă desemnarea unui ministru la Muncă (Raluca Turcan fiind favorită, dată fiind supărarea după votul de duminică), miniştrii despre care se vorbeşte că ar putea fi remaniaţi sunt Gheorghe Ialomiţianu şi Valeriu Tabără, pentru ultimul făcându-se loc proaspătului independent politic Valeriu Steriu.
Pingback: Miercurea fără cuvinte 5 – drumul spre crezanie « Teo Negură