Luaţi loc, domnilor Iohannis şi Blaga, protestul începe când sunteţi gata!

Abia exersam să îl antipatizăm pe Liviu Dragnea şi tot ce înseamnă el în materie de racolare de pseudo-politicieni de la ce a mai rămas din Opoziţie când s-a petrecut un eveniment plin de învăţăminte, mitingul PDL şi PNL împotriva Ordonanţei care dă dezlegare primarilor să o şteargă din barca loserilor.
Ce a avut mitingul atât de special? Liderilor li s-au adus scaune! Protestul a semănat cu scenele de luptă din filmele de epocă, în care comandanţii de oşti stăteau într-un cort cu tot confortul din palatele de acasă, departe de şuieratul săgeţilor duşmanilor, dar şi de mirosul vulgului care-şi dădea viaţa ca să le satisfacă orgoliile. În spatele pedeliştilor stăteau în picioare pensionarii aduşi să protesteze, unii cu pancarte care, în ridicolul situaţiei, puteau uşor ţine loc de frunze de palmier, vânturate dacă stăpânilor li se făcea prea cald de la focul luptei!
E posibil ca vreun idiot de la organizare să fi gândit că scaunele simbolizau că penelisto-pedeliştii asistă ca la un spectacol la degradarea politicii de către pesedişti. Dar ce e scârbos e că liderii au acceptat, neimaginându-şi ridicolul situaţiei. Explicaţia e una singură şi ea ţine de principala trăsătură care a enervat la foştii guvernanţi, aroganţa. Aroganţa slugii care-şi manifestă frustrarea asupra celor fără putere reală. Zeus-ul lor făcea ce vroia din ei, îi tăvălea sau îi alinta după cum ieşeau sau nu schemele puse în aplicare de Emil Boc. Şi apoi tăvăliţii sfidau oamenii de rând, răzbunându-se pentru cum erau ei trataţi.
Dar aroganţa e molipsitoare, lângă Blaga sau Predoiu, campioni pe vremuri ai deciziilor luate fără explicaţii, i-am văzut pe Iohannis, Gorghiu. Prostia de joi trădează faptul că or fi luat numele liberalilor, dar pedeliştii au adus în căsnicia asta ce aveau ei mai rău şi… dacă într-o găleată amesteci miere cu rahat rezultatul nu e de Master Chef. Cui îi e dor de vremurile care au dus la protestele din ianuarie 2012? Se pare că doar peneliştilor şi pesediştilor care iau obiceiul sfidării de la cei mai buni profesori pe care i-a produs până acum politica românească.
Şi acum câteva cuvinte despre transhumanţa turmelor de aleşi locali. Sunt două planuri, primul este cel al modului în care ea este făcută, al doilea fiind al moralităţii politice.
E clar că o lege organică nu poate fi modificată prin ordonanţă şi că a suspenda pedeapsa dată de o normă legală deschide un drum periculos care, cine ştie, se poate încheia chiar şi prin a permite 45 de zile violurile sau furturile din maşini. De ce nu?
Pe de altă parte trebuie să admitem că PDL, PSD şi PNL nu au participat la alegerile din 2012, decât în anumite zone, pe unde nu le-au stat alianţele în picioare! Acum se despart apele, vedem câţi din foştii aredişti ar pleca la Mişcarea Populară şi cu fundul nu doar cu vorba. La PNL situaţia e şi mai clară, acest partid a luat, prin intrarea în USL 35% din funcţiile puse la bătaie, dar realitatea arată că li se cuvin doar 15%…
Rămâne o singură întrebare: poţi repara o porcărie prin alta? Iar răspunsul e „Nu”.

Comentarii via Facebook

comments