Compania care vrea să se ocupe de extracția aurului de la Roșia Montana are o lungă istorie a relațiilor cu presa. Nu mă opresc asupra ei, dar de multe ori în ultimii ani tăcerea a luat locul unor seriale de dezvăluiri ce păreau că nu se vor opri niciodată… Ce mă interesează este cum niște clipuri publicitare idioate ( un fel de drepturi la replică citite pe niște imagini fără legătura cu mina de aur) au schimbat agenda unei țări.
Sunt 3 televiziuni private care sunt axate pe știri. Una dintre ele avea contract de publicitate la data când Traian Băsescu a redeschis subiectul Roșia Montana Gold Corporation și totuși l-a tratat, la buletinele de știri și la talk-show-uri. La celelalte două, însă, furia a atins cote maxime. Sincer, eu cred că indignarea era justificată, pentru că un politician nu are de ce să susțină public afaceri private, doar că indignarea n-a ținut mult. La puțin timp, lupta cu Băsescu a continuat, dar s-a mutat pe alte fronturi, chestiunea aurului dacilor jefuit de străini fiind abandonată.
Aș fi crezut că domnii cândva indignați au citit pliantele Gold Corporation și, brusc luminați, au zis „Da, domnule, ăștia au dreptate!” . Mai credibil mi se pare, însă, că șefii lor au fost convinși de prezența clipului idiot ( dar scump) în „playlist-ul” calupurilor publicitare ale posturilor tv.
Cred că, până să ia contact cu aurul din adâncuri, corporatiștii au început prin a înțelege mecanismele prin care poți ajunge la el, iar până la măruntaiele pământului te mănâncă cei care-l populează.
Pingback: Pe cont propriu… « lunapatrata
Pingback: Luna,tu, printesa noptii… « lunapatrata
Pingback: Pasarea libera… « lunapatrata
Pingback: Breaking news: Huidu şi profanatorii « Teo Negură
Pingback: Trafic cu Hituri (runda 88) « Teo Negură