Nunta de la Londra, beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea, lichidarea lui Osama bin Laden, evenimente majore, cu evidente implicaţii fie directe în viaţa noastră de zi cu zi, fie în latura noastră emoţională, toate ne-au invadat lumea, evident prin fereastra presei. Aceste evenimente de marcă, aducătoare de audienţă – deloc facilă, aşa cum ar putea părea la o primă vedere –, au avut un efect benefic asupra partidelor din România. În primul rând, le-au mai scos din prime time, i-am mai uitat, am văzut şi alte feţe, i-am revăzut pe unii dintre ei vorbind şi de altceva decât despre eternele teme „e bine” sau „nu e bine”…
Un avantaj avem şi noi, pentru că, rupţi de viteza succesiunii declaraţiilor, mereu mai belicoase doar pentru a atrage atenţia, putem evalua mai bine fiecare personaj care ne-a umflat capul în ultimul timp cu lucrurile considerate de el esenţiale. Băsescu, Boc, Ponta, Antonescu sau mai zglobiii Tălmăcean, Ghişe au fost eclipsaţi de externe, ei s-au manifestat în continuare, dar nu i-am mai văzut până la exasperare, ne-am clătit ochii cu ladies şi gentlemens, sufletele cu preoţi făcând ritualuri inedite sau am evadat în teoria conspiraţiilor mondiale. În loc să disecăm de zeci de ori o declaraţie, ca pe o broască moartă căreia îi mai verifici muşchii cu un fir electric, am mai înjurat o pălărie, am râs de un popă care face roata sau am numărat gloanţele din capul lui Osama. A fost o vacanţă a minţii…
Dar, vorba bancului, pauza s-a terminat, capul la fund!
One Response to Partidelor le foloseşte hărmălaia ştirilor externe?