Aşteptam şi dezvăluirile făcute de Sorin Ovidiu Vântu, dar mărturisesc faptul că mă pregăteam să le văd prin ziare sau la una dintre cele două televiziuni de ştiri. A ales să le facă direct, prin intermediul declaraţiei date în faţa instanţei de recurs. Asta îmi sugerează două lucruri. Primul este că a luat în propriile mâini apărarea sa, cel puţin pe linia imaginii. Al doilea lucru sugerat este că instanţa este cel mai bun loc pentru a face astfel de declaraţii. Pretextul e că ele sunt făcute în apărare, deşi SOV ştie că nu au relevanţă judiciară, dar îşi dă seama că efectul e că îi obligă şi pe adversarii săi să le reproducă. Minimalizându-le, criticându-le, cum o fi, dar nu pot face abstracţie de ele.
Prin tema propusă de mărturisiri, SOV mai face un lucru, îl obligă pe preşedinte să ia o atitudine publică privind arestarea sa, acuzele de până acum fiind făcute doar la nivelul comentariilor. Şi mai e ceva, scoţând prima haină ce acoperea pudică secrete ştiute doar de cei doi, Vântu provoacă un poker pe dezbrăcate, anunţând, de fapt, că are astfel de povestioare pentru fiecare termen de judecată la care va fi adus sub escortă. E o cacealma? Orice pokerist ştie că e o singură cale de a afla, să plăteşti.
Se va prinde preşedintele în acest joc? Dacă lucrurile se întâmplau acum un an, eram sigur că da, acum nu ştiu ce să spun.
PS Şi pentru că cei doi mai au mult de tras unul în celălalt, mi-am adus aminte de un banc. Cică un arab, cu o mitralieră în mână şi două grenade la centură, era alergat de un tanc israelian. Arabul trage în tanc, nimic, maşinăria înainta imperturbabilă. Trage şi ultimele gloanţe, dar tancul nu ceda. Aruncă o grenadă. Nimic. O aruncă pe a doua, tot nimic. Atunci se aude o voce din tanc: „Cumperi muniţie?”.
5 Responses to Poker pe dezbrăcate cu Vântu şi Băsescu