Cablogramele ambasadorilor SUA la București, deținute de WikiLeaks și apărute la noi – o mică parte, evident, din cele aflate în posesia siteului buclucaș – provoacă, după unii, un tsunami, dar o privire atentă asupra lor va observa că ele nu vor schimba nimic, poate doar relația umană dintre unii oficiali cu ambasadorii americani sau a unor indivizi ce s-au transformat voluntar în surse pentru niște diplomați deveniți analiști politici sau economici pentru șefii lor de la Washington.
Ce e nou? Că președintele Traian Băsescu e favoritul americanilor și că părerea bună e întreținută de diplomații lor de aici, adică de surse directe ale unui ”spionaj politic”? Nu e o noutate. Că anumiți oameni se duc la ambasadele marilor puteri și spun acolo tot ce știu, ca la popă, sau ce cred ei că ar fi bine să știe direct Obama sau Bush? E doar o dovadă că ultimii 21 de ani nu ne-au modificat genetic dorința lăuntrică de a turna.
Mai e un element simplu de sesizat, nu turnătorii români la ușa ambasadorilor SUA modifică percepția americanilor asupra diverselor personaje de la noi, ci reprezentanții Departamentului de Stat au un set clar de obiective și doar identifică oamenii pe care i-ar putea folosi pentru a și le împlini. Schimbările la Casa Albă nu par să fi influențat obiectivele…
Pingback: Wikileaks – adevaratele cablograme! | Dragoş Sorin Nicula