Elicea alegerilor scoate din nou la suprafaţă rahatul de pe fundul apelor politicii

Fiecare ciclu electoral scoate la suprafaţă o cantitate de căcat de pe fundul albiei politicii, direct proporţional cu miza scoasă la joc. Căcatul nu apare din eter, el e aici tot timpul, dar calmul de la suprafaţa apei îl face să stea la adâncime. Când se porneşte vârtejul…
1.Elena Udrea se sacrifică participând la campania pentru prezidenţiale, nu e vreun gest eroic, doar unul de calcul simplu, rece, politic. Pentru cine o face? Pentru contracandidatul lui Victor Ponta, alesul PNL/PDL, eliberându-l pe acesta de povara de a fi susţinut pe faţă de Traian Băsescu şi de „murdăritul mâinilor” prin dezvăluiri despre candidatul PSD şi despre asociaţii săi. Mai e un răspuns la întrebarea „Pentru cine o face?” care ţine de relaţiile de familie, favorit la o eventuală schimbare a candidatului ACL este Cătălin Predoiu, vărul Elenei Udrea. Şi dacă lucrurile ar rămâne aşa, adică să candideze Klaus Iohannis, Udrea e tot în avantaj faţă de oricare alt membru PDL. Şi dacă Udrea – printr-un joc al sorţii – ajunge în turul al doilea ce premier credeţi că va desemna?
2.Poate că răspunsul corect este Cătălin Predoiu, un mod bun de a atrage PDL de partea sa sau poate că numele la care se gândeşte Udrea este Emil Boc, dar tocmai această inflaţie de preşedinţi, dar lipsă de premieri este născătoare de scenarii privind premierii.
Un exemplu de premier fără preşedinte este Călin Georgescu, un nume pe care vă pun repede să spuneţi ce ştiţi despre el sau cu ce se ocupă o să spuneţi că e… „posibil premier”. Acum ceva timp, când nici măcar USL nu se născuse încă, Georgescu (alături de Lucian Croitoru sau alte nume de prin BNR) era un nume vehiculat ca fiind acceptat de Traian Băsescu sub forma de „tehnocrat” care să-i ia locul lui Emil Boc. Ţineţi minte perioada aia când Băsescu îi cerea premierului demisia şi clujeanul refuza. De numele lui Georgescu se lega chiar speranţa unor pesedişti de a reveni la o guvernare cu PDL, pierdută după alegerile prezidenţiale din 2009.
Acum se bagă bani într-o campanie de susţinere a lui Georgescu pentru a fi premier… dar cu ce preşedinte? Se creează impresia că prezidenţiabilul care-l va accepta pe Georgescu va beneficia de sprijinul lui Mugur Isărescu şi a tot felul de personaje venite din mai toate domeniile de activitate. Ok, al cui premier e acum Georgescu? Tot al lui Băsescu? Vedem dacă îl nominalizează Udrea. Al lui Victor Ponta, adus acolo de hrebenciucii din partid, preşedintele PSD spunând că nu e obligatoriu ca premierul să fie din partid? Vedem, deşi e greu de crezut că greii din PSD care nu au gâtlejurile pregătite nici să înghită duma cu George Maior premier or să sară la luptă pentru un etern candidat la funcţia de premier. Cert e că Georgescu nu e candidatul celor de la ACL.
Ah, să nu uit, cred că Iohannis înţelege că dacă renunţă la preşedinţie pupă de la revedere şi Palatul Victoria, liberalii urmând să se caute de un alt premier.
3.Aşa, în concluzie ce avem până acum? „Iepuri” care sar pe ogorul voturilor ca să abată atenţia de la candidatul de suflet, eterni pretendenţi la funcţiile care se eliberează, lipseşte un partid care să nu permită „scurgerile” de voturi. Pentru a nu păţi ruşinea de a rămâne cu guvernarea goală, PSD nu poate renunţa acum la alianţa cu UDMR, lucru ştiut de maghiari care forţează lucrurile cu noua formulă de autonomie. Asta înseamnă voturi pierdute, existând pericolul ca ele să ajungă la Opoziţie, chiar dacă nici aici nu e un culcuş calduţ pentru naţionalism câtă vreme candidatul lor principal e sas.
Aşa pare să se fi născut Partidul România Unită, al lui Bogdan Diaconu, personaj pe care-l poţi suspecta de orice, mai puţin de capacitatea de a se rupe de Victor Ponta. Ce face un astfel de partid tampon: satisface nevoia de vot negativ pentru o măsură oarecare şi la al doilea tur de scrutin îşi manifestă susţinerea tocmai faţă de candidatul care altfel era antipatic. Dacă e vorba de un partid cu electori stabili aduce un plus la vot, dacă nu produce cel puţin confuzie şi absenteism în rândul celor nemulţumiţi de măsura respectivă.
4.Fiind vorba de un scor foarte strâns la turul al doilea, în competiţie se vor înscrie şi „negociatorii”, cei care au un candidat fără şansă, dar care speră să fie abordaţi în vederea finalei pentru a-şi oferi sprijinul. Pe ăştia îi voi enumera cu altă ocazie…

Comentarii via Facebook

comments