Cineva (umflându-se în pene pe la televizor cu munca altora) mi-a amintit că a trecut un an de la alegerile prezidenţiale. Şi am revăzut secvenţe din toamna anului trecut şi am înţeles încă o dată că sunt mulţi, prea mulţi, care au rămas cantonaţi în acele zile. Ce dacă rolul lor a fost minor şi acum se alintă spunând că mişcările lor au fost cruciale? Pe nimeni nu ar mai trebui să intereseze, nici pe câştigători, nici pe învinşi. Mie, de exemplu, nu îmi mai pasă, ştiu ce şi cât a greşit fiecare sau ce a făcut bun. O să dau doar o pildă, din care veţi simţi singuri cât e real şi cât e ficţiune.
Anul trecut, pe vremea asta, puneam aproape toţi grâu, sperând ca în firul verde, încolţit, să citim cum va fi anul 2010. Atunci eram împărţiţi şi jumătate ne gândeam la ceva, cealaltă jumătate exact la contrariul. Acum ştiu sigur, 90% ne-am gândit la acelaşi lucru. Şi nu sunt mândru, sunt doar pătruns de un sentiment profund românesc, perfect normal în preajma Zilei Naţionale.
Şi încă un lucru, dacă tot nu au apărut monştri noi în noaptea asta, poate nici nu mai apar vreodată. Anul trecut au apărut şi văd că unii ne bântuie încă…
One Response to A şi trecut un an? Mai sunt 4…