Scuză
Nu mă dezvăţ să caut, să aflu, să văd lucruri şi apoi să le scriu. Asta fac zilnic de prea mulţi ani, dar uneori mi se face silă de tot ce mă înconjoară şi atunci – simţindu-mă, vorba lui Kris Kristofferson, „nearly faded as my jeans” – scriu puţin altfel, o singură zi pe săptămănă, vinerea, uitând de realitatea pe care o scormonesc permanent, ci inspirat de muzica mea preferată.
-
Tăticii se adună pe taticool.eu
Cele mai citite articole
- La mulți ani, Ponică!
- Nicolae Ceaușescu nu putea muri de Crăciun! Poate cel mult așteptându-l pe Moș Gerilă
- Am plâns de fericire când a murit Ceaușescu. Și nu regret nici o secundă asta
- Ora 4 a devenit ora 3. Și 6 a devenit 7. Jurnal de tătic
- Jurnal de tătic. Doamne, fă-mă creion!
- Dincă și-a semnat astăzi condamnarea la închisoare pe viață
- Proba pierdută de anchetatorii crimelor din Caracal
- Răspunsul (aproape definitiv) la întrebarea: Este sau nu Dincă nebun?
- Răpitor și violator în serie sau ucigaș în serie?
- Jurnal de tătic. Lăsați-mi și mie, măi fetelor, un colțișor din lumea asta! Lamentația unui tată de școlărițe
Alte editoriale
- Nicolae Ceaușescu nu putea muri de Crăciun! Poate cel mult așteptându-l pe Moș Gerilă
- Am plâns de fericire când a murit Ceaușescu. Și nu regret nici o secundă asta
- Dincă și-a semnat astăzi condamnarea la închisoare pe viață
- Proba pierdută de anchetatorii crimelor din Caracal
- Răspunsul (aproape definitiv) la întrebarea: Este sau nu Dincă nebun?
- Răpitor și violator în serie sau ucigaș în serie?
- O părere și o gaură-n fund
- Instituția ”Regele Mihai I” – aruncarea Casei Regale în derizoriu sau salvarea ei?
- ”Fie ca”... BFF și zeii în pielea goală
- Rolul afacerii ”Microsoft” în alegerile prezidențiale din 2014
- O filă cartonată din almanahul pupincurismului românesc
- Cazul bătăii mame-copil de la Constanța. Când autoritățile ridică din umeri, părinții ridică pumnul
- Soluție de părinte: paranoia? Gânduri inspirate de Pedofilul din Drumul Taberei
- Goana CIA după manuscrisul cărții despre Președintele SUA. Rolul jucat de un cronicar de gastronomie și un agent cu nume de sfânt
- De ce s-a oprit Rex Tillerson la București
Blogroll
- Adelin Petrisor
- Adrian Nastase
- Alex Mazilu
- Anatol Basarab
- Blog straniu
- Bogdan Apostolescu
- Codul lui Oreste
- Cristi Sutu
- Cristian Andrei
- Dana Dorian
- Diva de Carton
- Eugen Secmerean
- Florin… văru'
- Folk Forever Folk
- Huiu, Alin Huiu
- Insolent
- Irina Mirela
- Lilick Auftakt
- Lucia ”Trendy” Verona
- Machiaveli – portal
- sClaudiu
- Simona Ionescu
- Teo "Music" Negura
- Tiberiu Lovin & Comp.
- Turambar
- Untaru Fotograful Dement
- Victor Ciutacu
- Vis si Realitate
-
Confidențialitate și cookie-uri: acest site folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest site web, ești de acord cu utilizarea lor.
Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri
Ştefan Potop şi-a retras pictura cu Udrea şi Pinalty
O victorie a scandalului asupra artei…
Pictorul nemţean Ştefan Potop mi-a spus că luni dimineaţă l-a contactat pe responsabilul galeriei de artă ce găzduieşte expoziţia de pictură prilejuită de Zilele Oraşului Piatra Neamţ şi l-a rugat să scoată lucrarea care a provocat scandal în ultimele zile. E vorba, bineînţeles, de pictura care îi înfăţişează pe Elena Udrea şi primarul Gheorghe “Pinalty” Ştefan în telegondola din oraş.
Administratorul galeriei mi-a spus şi el că pictura a fost scoasă din expoziţie, la cererea autorului, dar alte 2 picturi ale lui Ştefan Potop au rămas pe simeze. Din informaţiile mele, decizia de a fi retrasă lucrarea a venit după declaraţiile furibunde ale lui Pinalty care a ameninţat chiar cu un proces, deşi Potop spune că a luat pictura acasă doar pentru a evita scandalul şi nu de frică.
Tabloul a fost expus pe 15 iunie, dar vernisajul expoziţiei urma să fie făcut pe 22 iunie, când încep manifestările Zilele Oraşului. Expoziţia este finanţată de Consiliul Local Piatra Neamţ, dar fiecare artist şi-a suportat cheltuielile de execuţie a lucrărilor expuse.
Citeşte şi:
Posted in Editoriale
3 Comments
Tabloul cu Udrea şi Pinalty… banc
Cică Ştefan Potop expune tabloul cu Udrea şi Pinalty la Bucureşti. Curioşii se adună în jurul pictorului şi-l întreabă cum se cheamă lucrarea.
-“Băsescu la Strasbourg”, aşa se cheamă, spune Potop.
– De ce? În tablou sunt Udrea şi primarul din Neamţ…
-Observaţi entuziasmul celor două personaje, sunt arhetipuri ale unei zile frumoase petrecută în natură… mai spune pictorul.
-Asta se vede, dar unde e Băsescu, dacă tot se cheamă…
-Păi, la Strasbourg, unde să fie, răspunde pictorul, de aia sunt aşa fericiţi cei doi!
Posted in Editoriale
3 Comments
Chiloţii de la gâtul lui Pinalty
Aproape sigur e un act de incultură faptul că azi discutăm pentru prima oară în presa centrală despre pictorul Ştefan Potop, autorul tabloului în care, extaziată, Elena Udrea e prinsă-n braţele protectoare ale primarului nemţean Gheorghe “Pinalty” Ştefan. Nu sunt un mare cunoscător, dar e clar că o asemenea pictură e apreciată sau criticată în funcţie de antipatia sau simpatia politică pe care fiecare privitor o are pentru cei doi protagonişti. E soarta oricărei imagini cu blonda din Guvern, nu doar a tabloului din Piatra Neamţ. Din păcate, eu cred că ne-am grăbit în a judeca lucrarea, animaţi, aşa cum spuneam, tocmai de antipatia-simpatia pentru personajul feminin.
Sunt câteva elemente care amintesc de pupincurismul unor artişti care, în perioada cultului personalităţii soţilor Ceauşescu, făceau, dintr-o obligaţie morală faţă de propria lipsă de verticalitate, opere de artă necerute de nimeni, neapreciate de nimeni, de cele mai multe ori nici măcar pe fugă zărite de cei cărora le erau dedicate. Ştefan Potop recunoaşte că nimeni nu i-a cerut tabloul, expoziţia unde va fi pus e făcută pe banii subalternilor lui Pinalty, momentul imortalizat de artistul-profesor de artă monumentală este unul de triumf mediatic şi politic pentru primarul pedelist… iată câteva argumente solide pentru a crede că tabloul e un pupic fugar şi smerit postat pe popoul dolofan al primarului… dar… (mai mult…)
Posted in Editoriale
5 Comments
Optimismul la români… banc cu Alinuţa
Cică Alinuţa întârzie la şcoală. Cu o mutră plouată, intră-n clasă, salută şi merge spre locul ei. Profesoara o apostrofează:
-Alinuţa, nu e frumos ce faci! Un copil trrebuie să fie mai optimist. Hai, intră din nou şi vreau să fi mai veselă!
Iese fata, intră din nou, cu un zâmbet forţat, salută din nou şi merge în bancă.
-Alinuţa, ăsta nu e optimism de copil! Ieşi, intră şi vreau să fi bucuroasă!
Se repetă secvenţa, Alinuţa intră râzând, salută şi ia loc.
-Acum e mult mai bine, spune profesoara, acum spune, de ce ai întârziat?
-A murit mama…
Posted in Editoriale
2 Comments
Coaliţia are (cenzurat, acoperit cu vopsea) mică
Sincer, dincolo de titlu nu prea am ce să vă spun, poate doar că el e inspirat de harababura cu reorganizarea ţării. Şi că vorba cenzurată din titlu nu e ce s-ar putea crede ci majoritatea parlamentară, dacă pe asta ar fi avut-o mare, astăzi vorbeam despre incapacitatea Opoziţiei de a trece o moţiune de cenzură. Primii care au dovedit că o au mică au fost cei din PD-L, pentru că tocmai ce definitivaseră un studiu din care reiese că nu e nevoie de nicio retrasare a graniţelor judeţelor pentru a obţine bani europeni. Următorul pe listă e chiar preşedintele, mica sa majoritate manifestându-se prin aceea că reorganizarea anunţată de el nu exista nicăieri, nici măcar ca proiect de lege. În fine, UDMR, în ciuda declaraţiilor războinice a dovedit că o are tot mică, partenerii din Coaliţie nerenunţând la discuţiile pe tema reorganizării.
Posted in Editoriale
2 Comments
De ce USL a schimbat tactica de la revizuirea Constituţiei la reorganizarea ţării?
Sincer, nu am un răspuns la întrebarea din titlu, dar nedumerirea mea persistă şi o să vă explic de ce. Problema celor 8 judeţe şi a modalităţii prin care Guvernul va satisface pofta lui Traian Băsescu de a retrasa graniţele interioare ale României ocupă de câteva zile spaţiul public şi asta cu ajutorul nemijlocit al Opoziţiei.
Acum ceva timp, când propunerea noii Constituţiei a venit ca o tornadă de vară bucureşteană, Opoziţia părea că a înţeles că preşedintele are nevoie să impună teme de discuţii, să decidă agenda dezbaterilor, dacă se poate, de acum până la alegerile locale. Atunci, ambele partide mari au dat ordin purtătorilor de mesaj să nu dezbată propunerile Administraţiei Prezidenţiale, la fiecare provocare de dialog ei răspunzând că ştiu că e vorba de o diversiune şi că nu participă la ea… (mai mult…)
Posted in Editoriale
5 Comments
Căiţi-vă, sfârşitul e aproape! Banc
Cică un preot şi un diacon stăteau în faţa staţiei Podul Cotroceni cu o pancartă pe care scria: “Căiţi-vă, sfârşitul e aproape!”.
Maşinile treceau în viteză pe lângă ei şi, la puţin timp, se auzeau buşituri şi strigăte după ajutor.
La un moment dat diaconul spune: “Părinte, nu crezi că ar trebui să scriem pe afiş că podul e închis pentru reparaţii?”
Posted in Editoriale
1 Comment
Bancuri, bancuri şi iar bancuri
Visul lui Ponta
Dumnezeu către Băsescu:
-Traiane, cred că a sosit vremea să-ţi iei adio de la poporul tău…
-De ce, Doamne, pleacă undeva?
Bulă şi reforma Funeriu
Iese Bulă de la Bacalaureat râzând şi ţopăind. Taică-su îl întreabă:
-Ce ai făcut? Ai luat 10?
-Nu, 4!
-Şi de ce ţopăi ca un apucat?
-Nu m-au arestat!
Românul la psihiatru
– Medicul meu a insistat să trec pe la dumneavoastră, spuse pacientul către psihiatru. Dumnezeu ştie de ce, căci eu am o căsnicie fericită, o slujbă sigură, mulţi prieteni, n-am griji…
– Hm, spuse psihiatrul, luându-şi carnetul de notiţe. Şi de când ai senzaţia asta?
Posted in Editoriale
1 Comment
De ce şi-ar da cineva foc?
Este evident, pentru oricine a avut vreodată răbdare să parcurgă studii despre sinucigaşi, că disperarea poate slăbi psihicul, chiar până la confundarea cu afecţiunea medicală. Ce s-a întâmplat la Cotroceni este plin de învăţăminte, dar prefer să enumăr doar câteva.
Tânărul urcat pe stâlp e un şomer, după ce a lucrat la o firmă de salubritate, crescut la orfelinat şi cu evidente probleme de sănătate, totuşi, în simplitatea lui, el transmite un mesaj clar, care, iată, parcurge toate treptele sociale, de la cele mai înalte la cele mai joase. Nimeni nu contează, nimeni nu poate rezolva nimic, nimeni nu mişcă nimic dacă nu vrea Traian Băsescu, nu ca instituţie, pentru că nu cred că mecanismele instituţionale l-au determinat pe fostul gunoier să protesteze la Cotroceni, ci ca om sau, vorba lui Vanghelie, “ca persoană fizică”.
În cazul pensionarului militar, cel care şi-a dat foc, ţinta protestului e preşedintele reales în 2009. Nu cred că principala motivaţie lăuntrică este că, acum nu ştiu cât timp, Traian Băsescu a spus că toate pensiile trebuie tăiate, ci faptul că, în anul alegerilor prezidenţiale pensionarii militari se numărau, alături de profesorii cărora li se promitea mărirea salariului cu 50%, printre cei mai alintaţi de dulcea dezmierdare a promisiunilor electorale. Pensionarii militari se simt trădaţi, ceilalţi pensionari, care au pierdut bani în ultimii ani, se simt doar furaţi.
Posted in Editoriale
4 Comments
Care e asemănarea dintre polițiști și castraveți? Nimeni nu are nevoie de ei… bancuri de criză
1.Un tânăr vine la bancă și spune: ”Aș vrea să investesc într-o afacere mică, m-ați putea ajuta cu un sfat?” Funcționarul îi răspunde amabil: ” E simplu, cumpărați o afacere mare și așteptați…”
2.Un polițist se învârtea agitat la ușa inspectoratului județean. Vorbea la telefon, își suna toți cunoscuții să caute un loc de muncă. Deodată, lângă el cade de pe clădire un coleg. Nenorocitul se face praf de asfalt. Primul se gândește: ”Ce o fi știut ăsta și eu nu am aflat încă?”
3.Doi deputați și un inginer se urcă-n liftul de la Casa Poporului. Liftul nu mergea. Agitați, deputații apăsau pe toate butoanele. Sar cu gura pe bietul inginer. Ăsta bagă niște date în laptopul pe care-l avea, așteaptă rezultatele și, într-un sfârșit, spune: ”Ah, e logic, nu are cum să meargă… Mai jos de atât nu se poate!”
Posted in Editoriale
5 Comments
Ştefan Potop şi-a retras pictura cu Udrea şi Pinalty
O victorie a scandalului asupra artei…
Pictorul nemţean Ştefan Potop mi-a spus că luni dimineaţă l-a contactat pe responsabilul galeriei de artă ce găzduieşte expoziţia de pictură prilejuită de Zilele Oraşului Piatra Neamţ şi l-a rugat să scoată lucrarea care a provocat scandal în ultimele zile. E vorba, bineînţeles, de pictura care îi înfăţişează pe Elena Udrea şi primarul Gheorghe “Pinalty” Ştefan în telegondola din oraş.
Administratorul galeriei mi-a spus şi el că pictura a fost scoasă din expoziţie, la cererea autorului, dar alte 2 picturi ale lui Ştefan Potop au rămas pe simeze. Din informaţiile mele, decizia de a fi retrasă lucrarea a venit după declaraţiile furibunde ale lui Pinalty care a ameninţat chiar cu un proces, deşi Potop spune că a luat pictura acasă doar pentru a evita scandalul şi nu de frică.
Tabloul a fost expus pe 15 iunie, dar vernisajul expoziţiei urma să fie făcut pe 22 iunie, când încep manifestările Zilele Oraşului. Expoziţia este finanţată de Consiliul Local Piatra Neamţ, dar fiecare artist şi-a suportat cheltuielile de execuţie a lucrărilor expuse.
Citeşte şi:
Posted in Editoriale
3 Comments
Tabloul cu Udrea şi Pinalty… banc
Cică Ştefan Potop expune tabloul cu Udrea şi Pinalty la Bucureşti. Curioşii se adună în jurul pictorului şi-l întreabă cum se cheamă lucrarea.
-“Băsescu la Strasbourg”, aşa se cheamă, spune Potop.
– De ce? În tablou sunt Udrea şi primarul din Neamţ…
-Observaţi entuziasmul celor două personaje, sunt arhetipuri ale unei zile frumoase petrecută în natură… mai spune pictorul.
-Asta se vede, dar unde e Băsescu, dacă tot se cheamă…
-Păi, la Strasbourg, unde să fie, răspunde pictorul, de aia sunt aşa fericiţi cei doi!
Posted in Editoriale
3 Comments
Chiloţii de la gâtul lui Pinalty
Aproape sigur e un act de incultură faptul că azi discutăm pentru prima oară în presa centrală despre pictorul Ştefan Potop, autorul tabloului în care, extaziată, Elena Udrea e prinsă-n braţele protectoare ale primarului nemţean Gheorghe “Pinalty” Ştefan. Nu sunt un mare cunoscător, dar e clar că o asemenea pictură e apreciată sau criticată în funcţie de antipatia sau simpatia politică pe care fiecare privitor o are pentru cei doi protagonişti. E soarta oricărei imagini cu blonda din Guvern, nu doar a tabloului din Piatra Neamţ. Din păcate, eu cred că ne-am grăbit în a judeca lucrarea, animaţi, aşa cum spuneam, tocmai de antipatia-simpatia pentru personajul feminin.
Sunt câteva elemente care amintesc de pupincurismul unor artişti care, în perioada cultului personalităţii soţilor Ceauşescu, făceau, dintr-o obligaţie morală faţă de propria lipsă de verticalitate, opere de artă necerute de nimeni, neapreciate de nimeni, de cele mai multe ori nici măcar pe fugă zărite de cei cărora le erau dedicate. Ştefan Potop recunoaşte că nimeni nu i-a cerut tabloul, expoziţia unde va fi pus e făcută pe banii subalternilor lui Pinalty, momentul imortalizat de artistul-profesor de artă monumentală este unul de triumf mediatic şi politic pentru primarul pedelist… iată câteva argumente solide pentru a crede că tabloul e un pupic fugar şi smerit postat pe popoul dolofan al primarului… dar… (mai mult…)
Posted in Editoriale
5 Comments
Optimismul la români… banc cu Alinuţa
Cică Alinuţa întârzie la şcoală. Cu o mutră plouată, intră-n clasă, salută şi merge spre locul ei. Profesoara o apostrofează:
-Alinuţa, nu e frumos ce faci! Un copil trrebuie să fie mai optimist. Hai, intră din nou şi vreau să fi mai veselă!
Iese fata, intră din nou, cu un zâmbet forţat, salută din nou şi merge în bancă.
-Alinuţa, ăsta nu e optimism de copil! Ieşi, intră şi vreau să fi bucuroasă!
Se repetă secvenţa, Alinuţa intră râzând, salută şi ia loc.
-Acum e mult mai bine, spune profesoara, acum spune, de ce ai întârziat?
-A murit mama…
Posted in Editoriale
2 Comments
Coaliţia are (cenzurat, acoperit cu vopsea) mică
Sincer, dincolo de titlu nu prea am ce să vă spun, poate doar că el e inspirat de harababura cu reorganizarea ţării. Şi că vorba cenzurată din titlu nu e ce s-ar putea crede ci majoritatea parlamentară, dacă pe asta ar fi avut-o mare, astăzi vorbeam despre incapacitatea Opoziţiei de a trece o moţiune de cenzură. Primii care au dovedit că o au mică au fost cei din PD-L, pentru că tocmai ce definitivaseră un studiu din care reiese că nu e nevoie de nicio retrasare a graniţelor judeţelor pentru a obţine bani europeni. Următorul pe listă e chiar preşedintele, mica sa majoritate manifestându-se prin aceea că reorganizarea anunţată de el nu exista nicăieri, nici măcar ca proiect de lege. În fine, UDMR, în ciuda declaraţiilor războinice a dovedit că o are tot mică, partenerii din Coaliţie nerenunţând la discuţiile pe tema reorganizării.
Posted in Editoriale
2 Comments
De ce USL a schimbat tactica de la revizuirea Constituţiei la reorganizarea ţării?
Sincer, nu am un răspuns la întrebarea din titlu, dar nedumerirea mea persistă şi o să vă explic de ce. Problema celor 8 judeţe şi a modalităţii prin care Guvernul va satisface pofta lui Traian Băsescu de a retrasa graniţele interioare ale României ocupă de câteva zile spaţiul public şi asta cu ajutorul nemijlocit al Opoziţiei.
Acum ceva timp, când propunerea noii Constituţiei a venit ca o tornadă de vară bucureşteană, Opoziţia părea că a înţeles că preşedintele are nevoie să impună teme de discuţii, să decidă agenda dezbaterilor, dacă se poate, de acum până la alegerile locale. Atunci, ambele partide mari au dat ordin purtătorilor de mesaj să nu dezbată propunerile Administraţiei Prezidenţiale, la fiecare provocare de dialog ei răspunzând că ştiu că e vorba de o diversiune şi că nu participă la ea… (mai mult…)
Posted in Editoriale
5 Comments
Căiţi-vă, sfârşitul e aproape! Banc
Cică un preot şi un diacon stăteau în faţa staţiei Podul Cotroceni cu o pancartă pe care scria: “Căiţi-vă, sfârşitul e aproape!”.
Maşinile treceau în viteză pe lângă ei şi, la puţin timp, se auzeau buşituri şi strigăte după ajutor.
La un moment dat diaconul spune: “Părinte, nu crezi că ar trebui să scriem pe afiş că podul e închis pentru reparaţii?”
Posted in Editoriale
1 Comment
Bancuri, bancuri şi iar bancuri
Visul lui Ponta
Dumnezeu către Băsescu:
-Traiane, cred că a sosit vremea să-ţi iei adio de la poporul tău…
-De ce, Doamne, pleacă undeva?
Bulă şi reforma Funeriu
Iese Bulă de la Bacalaureat râzând şi ţopăind. Taică-su îl întreabă:
-Ce ai făcut? Ai luat 10?
-Nu, 4!
-Şi de ce ţopăi ca un apucat?
-Nu m-au arestat!
Românul la psihiatru
– Medicul meu a insistat să trec pe la dumneavoastră, spuse pacientul către psihiatru. Dumnezeu ştie de ce, căci eu am o căsnicie fericită, o slujbă sigură, mulţi prieteni, n-am griji…
– Hm, spuse psihiatrul, luându-şi carnetul de notiţe. Şi de când ai senzaţia asta?
Posted in Editoriale
1 Comment
De ce şi-ar da cineva foc?
Este evident, pentru oricine a avut vreodată răbdare să parcurgă studii despre sinucigaşi, că disperarea poate slăbi psihicul, chiar până la confundarea cu afecţiunea medicală. Ce s-a întâmplat la Cotroceni este plin de învăţăminte, dar prefer să enumăr doar câteva.
Tânărul urcat pe stâlp e un şomer, după ce a lucrat la o firmă de salubritate, crescut la orfelinat şi cu evidente probleme de sănătate, totuşi, în simplitatea lui, el transmite un mesaj clar, care, iată, parcurge toate treptele sociale, de la cele mai înalte la cele mai joase. Nimeni nu contează, nimeni nu poate rezolva nimic, nimeni nu mişcă nimic dacă nu vrea Traian Băsescu, nu ca instituţie, pentru că nu cred că mecanismele instituţionale l-au determinat pe fostul gunoier să protesteze la Cotroceni, ci ca om sau, vorba lui Vanghelie, “ca persoană fizică”.
În cazul pensionarului militar, cel care şi-a dat foc, ţinta protestului e preşedintele reales în 2009. Nu cred că principala motivaţie lăuntrică este că, acum nu ştiu cât timp, Traian Băsescu a spus că toate pensiile trebuie tăiate, ci faptul că, în anul alegerilor prezidenţiale pensionarii militari se numărau, alături de profesorii cărora li se promitea mărirea salariului cu 50%, printre cei mai alintaţi de dulcea dezmierdare a promisiunilor electorale. Pensionarii militari se simt trădaţi, ceilalţi pensionari, care au pierdut bani în ultimii ani, se simt doar furaţi.
Posted in Editoriale
4 Comments
Care e asemănarea dintre polițiști și castraveți? Nimeni nu are nevoie de ei… bancuri de criză
1.Un tânăr vine la bancă și spune: ”Aș vrea să investesc într-o afacere mică, m-ați putea ajuta cu un sfat?” Funcționarul îi răspunde amabil: ” E simplu, cumpărați o afacere mare și așteptați…”
2.Un polițist se învârtea agitat la ușa inspectoratului județean. Vorbea la telefon, își suna toți cunoscuții să caute un loc de muncă. Deodată, lângă el cade de pe clădire un coleg. Nenorocitul se face praf de asfalt. Primul se gândește: ”Ce o fi știut ăsta și eu nu am aflat încă?”
3.Doi deputați și un inginer se urcă-n liftul de la Casa Poporului. Liftul nu mergea. Agitați, deputații apăsau pe toate butoanele. Sar cu gura pe bietul inginer. Ăsta bagă niște date în laptopul pe care-l avea, așteaptă rezultatele și, într-un sfârșit, spune: ”Ah, e logic, nu are cum să meargă… Mai jos de atât nu se poate!”
Posted in Editoriale
5 Comments