De la începutul scandalului din Interne, adică din 14 noiembrie, când a fost asasinat Gheorghiță Mararu, am spus că e sfârșitul echipei lăsată de Vasile Blaga la conducerea Ministerului de Interne. Am avut în vedere trei elemente simple – ce, cu mândrie spun, le-au scăpat multor colegi din presă, poate și pentru că eram toți intoxicați de informații părtinitoare venite din ambele tabere ce se înfruntau. Primul este că Traian Igaș nu e nici pe departe o marionetă și nu cred că mai accepta mult timp să fie perceput ca un bibelou uitat pe birou de Blaga, prea grăbit să îşi dea demisia de onoare. Cred că marea greșeală făcută de fostul ministru de interne este că s-a grăbit ca, într-un interviu televizat, să-i ”comunice” lui Igaș că el crede că nu trebuie operate modificări în echipa de conducere. Orice om care a gustat onoarea de a fi instalat personal de Traian Băsescu în funcție i-ar fi spus secretarului PDL: ”Pe bune? Nu m-am gândit, mulțumesc că mi-ai spus.” Și apoi ar fi făcut cum îl taie capul.
Astfel ajung la al doilea element ce sugera că războiul se va termina prost pentru ambele tabere: funcția lui Dan Fătuloiu este cea mai importantă din minister. Sau, în fine, era, pentru că unul dintre primele ordine date de noul ministru a fost acela de a diminua atribuțiile secretarului de stat, crescându-le pe ale secretarului general. În principal, a fost transferat controlul asupra Direcției Mobilizare Organizare de la un șef la altul. Adică la începutul lunii octombrie orice analist al activității din Interne știa că pe Igaș îl ”mânca” să facă treabă, dar voia omul să se ”scarpine” cu mâna lui dreaptă, nu cu a altora. Al treilea element, dezvăluit chiar de Fătuloiu pe 10 noiembrie, cu patru zile înainte ca nemțeanul Șoric să ne invadeze ecranele, este condamnarea lui Petre Tobă după întocmirea Raportului asupra evenimentelor din 24 septembrie. Sigur, motivul oficial nu putea fi nepedepsirea, prin consilii de judecată înființate la nivelul a 10 inspectorate județene, celor ce au dat cu șepcile de pământ, dar a apărut acela al lipsei de comunicare, în sensul că măsurile de austeritate nu au fost suficient explicate subalternilor pentru ca mitingul să nu fie organizat deloc.
Bine, o să spuneți, dar atunci ce a fost cu monologul lui Aurelian Șoric sau cu arestarea lui Cătălin Chelu? Pur și simplu două oportunități, una o probă desprinsă din bancurile cu milițieni ce a deschis presei apetitul pentru schimbări la Interne, iar cealaltă un flagrant ca o lecție de drept penal ce era păcat să nu fie realizată din moment ce afaceristul gălățean se cerea la pușcărie cu o insistență demnă de o cauză mai bună.
One Response to Dan Valentin Fătuloiu și Petre Tobă… Offfffffff!