Am auzit în ultimele zile mai multe păreri despre crima de la Piatra Neamţ, a cărei victimă a fost Gheorghe Mararu. Unii spun că asasinatul (potrivit limbajului de specialitate înseamnă crimă cu premeditare) este făcut la comandă. Eu, deocamdată, nu cred în această teorie. Şi nu pentru că încă nu au fost făcute publice date din anchetă, ci doar după modul de execuţie.
O crimă la comandă are câteva caracteristici greu de evitat în definirea ei. Un individ când comandă moartea cuiva o face din două posibile motive, fie îi e frică să apese el pe trăgaci, fie nu vrea să se facă legătura cu el după comiterea actului violent. Numai în filmele proaste cel care cere crima şi cel care o execută se întâlnesc o singură dată şi apoi aşteaptă să vadă la televizor dacă asasinul şi-a făcut treaba. În general, e interesat de modul de execuţie, măcar şi pentru că vrea să fie sigur că nu se va ajunge la el. A trecut de mult perioada crimelor demonstrative, când killerul trăgea dintr-o maşină ce doar încetinea în faţa barului unde stă victima de obicei. O crimă la comandă – oricât de proşti ar fi clientul şi furnizorul – implică măcar un strop de precauţie. Or, tocmai asta lipseşte crimei din Piatra Neamţ, minima precauţie, nici o măsură de siguranţă.
Totul pare rodul minţii unui idiot care trăieşte de ani buni într-o lume a lui în care e un fel de Al Capone în devenire, care probabil în lungile nopţi de detenţie a urzit planuri de răzbunare în care se vedea ba tăvălindu-se în sângele celui pe care-l considera vinovat, ba adulat şi temut de cei din jur pentru că nu lasă nici o poliţă neplătită. Poate că a fost ajutat de vreun prost din zonă să procure arma sau să ajungă şi să plece de la cafenea… dar asasinat la comandă? Nu cred.
2 Responses to Nu cred în teoria comenzii în asasinatul de la Neamţ