Sincer, mă așteptam să dureze până când va avea loc un atentat terorist în Europa. Fără a cădea în capcana niciuneia dintre tabere, am considerat că islamiștii au nevoie de ceva liniște până ajung fiecare în țara dorită, până se așează destul de comod pentru a-și exercita apoi misiunile. Adică răul cel mare pentru ei este un val de ură rasială, care să nu le permită infiltrarea. Nici n-am fost naiv, să cred că adepții Statului Islamic nu profită de valul de refugiați pentru a ajunge pe ”teritoriul inamic” și nici nu m-am amăgit că plasele serviciilor pot cerne sute de mii de persoane în doar câteva luni.
Nu m-a atras nici teoria islamofobiei, pentru că e evident că România este pentru ei o țară de tranzit, așa că impacientarea unora dintre noi nu are explicații logice, ci doar viscerale.
Atunci de ce acest atentat barbar din Paris? De ce să participe niște refugiați la misiuni care le strică operațiunea de bază, în viziunea ISIS, ”ocuparea teritoriului inamic”?
Mai mult, de ce în această operațiune au fost sacrificați pionii ideali pentru lucrul sub acoperire, cetățeni europeni, de naționalități europene?
De unde grosul europenilor îi primea cu ursuleți de pluș, au ajuns, în doar câteva ore, la tabere incendiate și la refuzul de a mai fi primiți în mai multe țări.
De ce au vrut asta?
Sunt două explicații și de la ele se ajunge și la conlucrarea evidentă, în seria de atentate, dintre celule Al Qaeda, rămase aici de cine știe când, și mai nou veniții ISIS, care abia pun piciorul în Europa.
Prima explicație trebuie căutată în noile evoluții din conflictul sirian, în echilibrul precar al imaginii de ”răul cel mai mic” pe care o are Bashar Al Assad, în lucruri de acest gen.
A doua explicație este chiar în Europa unde, chiar dacă unii mai caută pe acasă ursuleți de pluș, statele membre UE – începând chiar cu Germania – au început să ridice bariere, să impună condiții severe de sortare a refugiaților de migranții cu motivație economică.
Așa că declanșarea valului de ură rasială nu a făcut decât să grăbească un fenomen care oricum urma să apară atunci când statele aveau să se justifice față de proprii cetățeni când începeau expulzările. Acest fenomen a fost grăbit de amânarea predării refugiaților către mai multe țări gazdă din UE.
Atentatele din Paris, după mine, rezolvă mai multe probleme ale fundamentaliștilor, atât în Siria cât și în Europa, dar principala este că transmit mesajul ”Războiul se duce pe 2 fronturi, Orient și Europa!”
