Update: Potrivit propunerii Comisiei Europene, acceptată de Parlamentul European, România ar trebui obligată să preia 3,87% din refugiații propuși pentru relocare. Adică: 604 din Italia, unde sunt 15.600 refugiați; 1951 din cei 50.400 de azilanți aflați în Grecia și 2091 din cei 54.000 care sunt deja în Ungaria. Astea sunt cotele din cei 120.000 de refugiați propuși de Comisie spre relocare. Alte cote ne revin, în același procent, din primii 40.000 împărțiți acum o săptămână.
Până acum se știa doar de două evenimente care s-au petrecut în timpul ședinței de joi a Consiliului Suprem de Apărare a Țării: trimiterea în judecată a lui Victor Ponta, care a stricat unora cheful de distracție iar altora le-a multiplicat speranțele și năbădăiosul sicriu al lui Corneliu Vadim Tudor care, încăpățânându-se să nu intre în criptă, a dus la amânarea conferinței de presă convocată nemțește de Klaus Iohannis la ”ne-fixa” oră de 13.25.
Ei bine, a fost și un al treilea care a influențat mult mai hotărâtor ședința și ordinea sa de zi.
Joi dimineață – deși nu era zi de vot, ci de plecare a europarlamentarilor către casă – la convocarea transmisă încă de miercuri seară de Martin Schultz, eurodeputații și-au amânat zborul și au votat o rezoluție legislativă prin care acceptă din nou cotele de refugiați ce ar reveni fiecărui stat membru al UE.
E vorba de restul de 120.000 ( din cei 160.000) de refugiați care au ajuns pe teritoriul UE din iunie încoace.
E vorba de migranții ajunși în Italia, Grecia și Ungaria, pentru că aici sunt probleme cu ”găzduirea” lor și, mai ales, pentru că refugiații ajunși în alte state ( Germania, Austria etc) ar fi imposibil de relocat de bunăvoie.
Prin noua rezoluție – ce urmează să fie supusă și atenției Consiliului Europei de săptămâna aceasta – România va fi obligată să primească 3,87% din refugiați, dar va beneficia și de un ajutor mult mai substanțial financiar pentru asta, o halcă din 780 de milioane de euro.
Ai noștri știau de asta, așa explicându-se adoptarea unei strategii pentru migrație și relocarea refugiaților din alte țări chiar în acea ședință CSAT și tot așa se explică și poziția total schimbată a autorităților române.
Noua poziție se traduce așa: ne opunem ferm cotelor obligatorii, dar dacă sunt obligatorii… le acceptăm cu plăcere!
Interesante sunt și voturile europarlamentarilor români la această rezoluție, pentru ea fiind doar Renate Weber, alții votând împotriva deciziilor de grup politic sau abținându-se.
PS Taberele din Timiș nu au legătură cu aceste cote care ne revin, ele fiind pregătite pentru refugiați care abia acum forțează granițele UE, dar nu mai pot intra în Ungaria.
