Scuză
Nu mă dezvăţ să caut, să aflu, să văd lucruri şi apoi să le scriu. Asta fac zilnic de prea mulţi ani, dar uneori mi se face silă de tot ce mă înconjoară şi atunci – simţindu-mă, vorba lui Kris Kristofferson, „nearly faded as my jeans” – scriu puţin altfel, o singură zi pe săptămănă, vinerea, uitând de realitatea pe care o scormonesc permanent, ci inspirat de muzica mea preferată.
Tăticii se adună pe taticool.eu
Cele mai citite articole
- La mulți ani, Ponică!
- Nicolae Ceaușescu nu putea muri de Crăciun! Poate cel mult așteptându-l pe Moș Gerilă
- Am plâns de fericire când a murit Ceaușescu. Și nu regret nici o secundă asta
- Ora 4 a devenit ora 3. Și 6 a devenit 7. Jurnal de tătic
- Jurnal de tătic. Doamne, fă-mă creion!
- Dincă și-a semnat astăzi condamnarea la închisoare pe viață
- Proba pierdută de anchetatorii crimelor din Caracal
- Răspunsul (aproape definitiv) la întrebarea: Este sau nu Dincă nebun?
- Răpitor și violator în serie sau ucigaș în serie?
- Jurnal de tătic. Lăsați-mi și mie, măi fetelor, un colțișor din lumea asta! Lamentația unui tată de școlărițe
Alte editoriale
- Nicolae Ceaușescu nu putea muri de Crăciun! Poate cel mult așteptându-l pe Moș Gerilă
- Am plâns de fericire când a murit Ceaușescu. Și nu regret nici o secundă asta
- Dincă și-a semnat astăzi condamnarea la închisoare pe viață
- Proba pierdută de anchetatorii crimelor din Caracal
- Răspunsul (aproape definitiv) la întrebarea: Este sau nu Dincă nebun?
- Răpitor și violator în serie sau ucigaș în serie?
- O părere și o gaură-n fund
- Instituția ”Regele Mihai I” – aruncarea Casei Regale în derizoriu sau salvarea ei?
- ”Fie ca”... BFF și zeii în pielea goală
- Rolul afacerii ”Microsoft” în alegerile prezidențiale din 2014
- O filă cartonată din almanahul pupincurismului românesc
- Cazul bătăii mame-copil de la Constanța. Când autoritățile ridică din umeri, părinții ridică pumnul
- Soluție de părinte: paranoia? Gânduri inspirate de Pedofilul din Drumul Taberei
- Goana CIA după manuscrisul cărții despre Președintele SUA. Rolul jucat de un cronicar de gastronomie și un agent cu nume de sfânt
- De ce s-a oprit Rex Tillerson la București
Blogroll
- Adelin Petrisor
- Adrian Nastase
- Alex Mazilu
- Anatol Basarab
- Blog straniu
- Bogdan Apostolescu
- Codul lui Oreste
- Cristi Sutu
- Cristian Andrei
- Dana Dorian
- Diva de Carton
- Eugen Secmerean
- Florin… văru'
- Folk Forever Folk
- Huiu, Alin Huiu
- Insolent
- Irina Mirela
- Lilick Auftakt
- Lucia ”Trendy” Verona
- Machiaveli – portal
- sClaudiu
- Simona Ionescu
- Teo "Music" Negura
- Tiberiu Lovin & Comp.
- Turambar
- Untaru Fotograful Dement
- Victor Ciutacu
- Vis si Realitate
-
Confidențialitate și cookie-uri: acest site folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest site web, ești de acord cu utilizarea lor.
Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri
E pe cale să se încheie un conflict vechi de 6 ani… DGA – DGIPI
Uitându-mă la televizor în ultimele săptămâni am înțeles că unul dintre cele mai interesante conflicte din lumea serviciilor special este pe cale să se încheie. E vorba despre cel dintre Direcția Generală Anticorupție și Direcția Generală de Informații și Protecție Internă. Practic, este o luptă care datează din 2005, de la înființarea DGA, ca o structură independentă, dar moștenind dimensiunea de ”protecție internă” a fostei ”Doi ș’un sfert”. Atunci a fost prima mare înfrângere suferită de chestorul Virgil Ardelean, Vulpea pensionată de pe o poziție de conducere din minister.
Bătălia pare să se încheie cu o victorie a DGA, lucru ce nu se prefigura până acum. Semnele de azi sunt clare: prin participarea activă la acțiunile din vămi, DGA a punctat teribil, absența DGIPI din anchetă fiind, pentru cunoscători, un mister mai mare decât enigma haioasă cu vânătoarea ”Reginei”, un alt semn este acela al mesajului dat de ministrul Traian Igaș care a vorbit, pentru prima oară după mulți ani de o restructurare a serviciului secret… ori, dacă la această declarație se adaugă discursul președintelui despre restructurări de substanță, nu doar de ochii politicienilor, numai angajat al DGIPI să nu fii acum!
Semne, însă, au fost încă de la primele schimbări făcute în minister de Igaș, în celebra zi a înlocuirii simultane din funcție a chestorilor Petre Tobă și Dan Valentin Fătuloiu. Șeful DGA, chestorul Liviu Popa, a preluat șefia Poliției Române, adică avansat, iar cel care i-a luat locul, chestorul Jenică Arion, deja colabora cu DNA la acțiunea din vămi, acțiune, reamintesc, stabilită la nivel de CSAT, încă din 2010. Mai mult, când șeful DGIPI din ministeriatul lui Vasile Blaga, Ștefan Pop, a fost eliberat din funcție, pentru el nu s-a mai găsit nici măcar o poziție de atașat de interne la vreo ambasadă, așa cum fusese când a preluat conducerea serviciului.
Poate pentru unii pare o aiureală ce am scris, dar… DGIPI pare să piardă eternul concurs de frumusețe pe care l-a avut cu DGA… sau cu SRI?
Posted in Editoriale
1 Comment
Ce pierde Ponta luptându-se cu Udrea
Ziua de ieri a fost marcată de schimburi de replici între Elena Udrea şi Victor Ponta, declaraţiile mergând de la atât de tocitul cuvânt ”regină” până la Sexgate… Sincer, o bilă albă pentru pedelistă şi una neagră pentru copreşedintele USL.
Ponta, dacă ar avea sfătuitori prin preajmă sau dacă i-ar asculta, ar fi ştiut că nu se poate certa cu miniştrii din Guvernul a cărui conducere şi-o doreşte. Sigur, e spectaculos să te cerţi cu personajul care este Elena Udrea, dar nu dacă vrei să fii premier după ce Emil Boc şi echipa sa ar deveni istorie. Este doar o părere şi, mai mult, schimbul de replici a valorizat-o pe Udrea în raport cu USL. Liderul PSD avea soluţii simple, toată ziua reprezentanţii săi sunt la televizor şi puteau răspunde ei postărilor de pe blogul democrat-liberalei, iar Ponta, dacă era întrebat prea insistent, putea spune că pur şi simplu nu a citit ce a scris Udrea sau putea răspunde cel mult cu o propoziţie…. Cum face Traian Băsescu. În loc de asta, a lăsat instinctul de om de televiziune să primeze.
Păcat. De oameni de televiziune nu ducem lipsă, de variante însă…
Posted in Editoriale
2 Comments
Dacă Blaga era ministru de Interne…
Sincer nu am prea multe să vă spun, poate doar că dacă ministrul de interne era Vasile Blaga nu cred că Tarian Băsescu ar fi ţinut un asemenea discurs la Bilanţul ministerului. Spun asta pentru că acum puţin timp, la numirea lui Traian Igaş, preşedintele avea de făcut un singur reproş lucrătorilor de aici, mitingul din septembrie, când a plouat cu caschete la poarta Palatului Cotroceni. Dacă nu e vorba doar de faptul că pretendentul la ambele oferte portocalii ale orei, premier şi şef de partid, putea impune un discurs mai reţinut în privinţa criticilor, atunci se pune întrebarea: ce a intervenit de la numirea lui Igaş încoace?
Ce putea provoca nemulţumirea preşedintelui de şi-a schimbat discursul atât de radical? Un nou raport al SRI, aşa cum a fost în cazul graniţelor? Credibilă ipoteză, mai ales că e clar că şi SRI a pus mâna la verificarea Internelor după mitingul de astă-toamnă… Îl ajută, într-un mod mai puţin ortodox, preşedintele pe Igaş să continue preluarea ministerului prea împânzit de oamenii lui Dan Nica sau Vasile Blaga. Credibil, mai ales că urmau la rând structuri dure, precum DGIPI… O fi primit Igaş mesaje după ce a anunţat că vrea restructurarea serviciului secret ce a fost cândva subiect de dispută între poli de putere?
Sau poate… era omul nervos şi a zis şi el… n-a dat cu paru’!
Posted in Editoriale
Leave a comment
Și-ar sacrifica Traian Băsescu fratele?
De câteva zile, numele lui Mircea Băsescu este din nou știre, fie că e vorba despre Bercea Mondialu’, fie de vameșul constănțean filat prin 2006. Sigur, poate că sunt sub influența televiziunilor și importanța acestor informații este exagerată de insistența reluării fiecărui amănunt din cele două dosare, dar un lucru este cert: legăturile fratelui rămas în Constanța cu persoane ce au probleme cu legea tind să devină o sursă de disconfort. În primul rând, pentru că mai toți adversarii săi sunt atacați nu pentru ce fac ei, ci pentru legături dubioase ale lor sau ale rudelor. La ce bătălie pe viață și pe moarte e în politică, obuze precum Mondialu’ sau Iulian Teșeleanu sunt aproape obligatoriu de folosit, dar…
Am observat ceva. Ultimul mare atac la președinte prin intermediul fratelui a fost în august 2009, când a fost făcută publică apariția unei firme implicate în comerțul cu arme. Atunci președintele a considerat util ca Administrația Prezidențială să își exprime public regretul pentru asocierea în care intrase Mircea Băsescu. Era o lepădare publică de gesturile fratelui său.
Acum lucrurile stau cu totul și cu totul altfel. Nu mai e an electoral… și asta ar putea fi principalul argument pentru un comportament total diferit. La conferința de presă de la Palatul Cotroceni, președintele a avut o reacție total diferită. O diferență este evidentă: în 2009, spunea că ”de dușmani te mai poți apăra, e însă extrem de greu să te aperi de propriul tău frate”… în 2011, același președinte declară că ”nici eu nu am făcut vreodată casă bună sau prietenii cu oameni implicaţi în ilegalităţi”.
Așa că răspunsul la întrebarea din editorial e simplu: fii, domnule, serios, niciodată! Și așa e și corect.
Posted in Editoriale
7 Comments
Boc, speriat, la Consiliul Naţional al PDL…
Trece Congresul UDMR şi se ajunge la şedinţa Consiliului Naţional de Cordonare al PDL. La întrunire, Boc, mic, smerit, speriat. Se deschide iar discuţia cu schimbarea premierului. Boc se gândeşte: Sunt pierdut, nu mai am nici o şansă. Deodată, vede o rază de lumină ce cădea exact la picioarele sale şi aude o voce ce venea de sus:
– Nu este totul pierdut, fiule. În spatele scenei este o pungă cu rahat. Ia-o, întoarce-te aici şi arunc-o în prezidiu…
Boc face întocmai, ia punga, o aruncă în colegii din prezidiu şi vede cum toţi se năpustesc apoi asupra sa… De sus se aude din nou vocea:
– Abia acum eşti pierdut…
Posted in Editoriale
3 Comments
Boc la Poarta Raiului… Banc sau înţelepciune populară?
Cică se aud bătăi la Poarta Raiului. Cioc, cioc… aude Sfântul Petru, se duce, deschide, dar nu vede pe nimeni. Închide şi îşi vede de-ale lui.
Peste câteva minute, iar cioc, cioc. Se duce Sfântul Petru, deschide, iar nimeni. Nervos, decide să stea lângă poartă… Deodată, iar cioc, cioc. Deschide brusc poarta şi îl vede pe Boc.
Strigă Sfântul: „Tu îţi baţi joc de mine? Baţi la Poarta Raiului şi fugi?“
Dar Boc, timid, spune: „Nu fac mişto, dar de câte ori ajung aici mă resuscitează Băsescu…“.
P.S.: Care e diferenţa dintre Boc şi Paşte? Paştele se întâmpină cu ouă roşii, Boc se întâmpină cu ouă şi roşii…
Posted in Editoriale
7 Comments
Blaga dă buzna în biroul lui Udrea…
Cică Blaga dă buzna în biroul lui Udrea. Primul lucru îi toarnă-n cap o ceaşcă de cafea. Apoi îi dă o palmă după ceafă, ia un pix şi începe să îi mâzgălească geanta de lux. Lasă geanta şi sare să o ia la palme pe femeie.
Atunci intră în viteză Sulfina, strigând:
-Vasile, termină, am glumit, nu te-a nominalizat premier!!!!!!!!!!!
Posted in Editoriale
5 Comments
Sperietoarea: Blaga – la Guvern, Frunzăverde – la partid
Scandalul din jurul Cabinetului Emil Boc şi al partidului pe care acesta încă îl conduce continuă să fie interesant pentru noi, amatorii de frivol. Sincer, eu rămân la părerea că ideea unui premier tehnocrat a fost lansată de preşedintele Traian Băsescu doar pentru a le arăta membrilor PDL că, la o adică, poate pune şi el umărul la pierderea controlului asupra Guvernului pe care membrii acestui partid cred că îl au. Dar un lucru este cert, schimbarea lui Boc este condiţionată de rezultatul alegerilor interne din partid.
Mergând pe firul scenariilor, doar ele sunt baza dezbaterilor din ultimele zile, multe voci din partid spun că e posibil ca preşedintele să accepte schimbarea premierului cu un alt om politic, evident, din partidul majoritar al Coaliţiei. Pe acelaşi fir al evenimentelor previzibile, personajul care ar putea atrage voturi în Parlament este Vasile Blaga… chiar dacă a refuzat cererea „colegilor din organizaţiile judeţene” de a prelua frâiele Guvernului. Dar dacă partidul i-o cere… vorba aia… ”sunt un soldat fidel al acestui partid”.
Scenariul continuă: Boc şi-ar da demisia dacă ar avea asigurări că rămâne singurul candidat la preşedinţia PDL. Şi cum controlezi asta? La câtă ură a reuşit să acumuleze micul premier, scandalul ar fi uriaş dacă Sorin Frunzăverde, de exemplu, nu ar mai candida, deşi deocamdată este singurul care a anunţat că este interesat de această funcţie. Şi, sincer vorbind, sprijinit, fie şi din umbră, de un Blaga întărit pe poziţia de premier…, Frunzăverde are toate şansele să contribuie definitiv la trimiterea lui Emil Boc la capitolul ”arhive”.
Posted in Editoriale
Leave a comment
Independentul ideal: Iurie Darie. Să fim serioși!
Poate cineva să îmi spună care este diferența, ca interes public, între știrea că Iurie Darie ar fi dispus să joace în filme porno, chiar dacă are peste 80 de ani, și aceea că pedeliștii ar fi putut accepta un premier independent? Adică dacă un independent nu ar provoca destulă nervozitate în Coaliția de guvernare pentru ca la votul de învestire să nu apară surpriza căderii Cabinetului propus. În definitiv, îmi amintesc de astă-toamnă, și atunci pe ce post dădeai nu se vorbea decât de iminentul film porno în care renumitul actor român urma să joace… Ups, ca și acum. Și tot de pomană…
Poate că Traian Băsescu a propus un independent la una dintre întâlnirile cu liderii PDL, poate chiar era vorba de vreuna dintre oficialitățile de la Banca Națională, dar eu nu cred că era vorba despre altceva decât de o forțare a notei pentru a arăta cine e șeful și a reinstaura liniștea în Coaliție, mai ales în PDL. Nu cred că un jucător abil ca el putea crede cu adevărat că un independent poate strânge destui politicieni în jurul său pentru a supraviețui în fruntea unui Guvern. Și mai era un element, dacă apare într-adevăr creșterea economică de care vorbesc el și Emil Boc, cum ar fi convins trei partide să renunțe tocmai la momentul strângerii roadelor crizelor din ultimul an? Sau, dacă lucrurile nu stau chiar așa de bine, iar creșterea e doar în declarații, de ce și-ar fi asumat asta cu un premier impus de el și nu ar fi făcut-o, de exemplu, cu unul adus de la USL? Prostii, ca și filmul porno cu bietul Darie, subiecte de șuete.
După mine, chiar dacă la ora când scriu colegii mei strigă că ”Băsescu a suferit prima înfrângere”, ideea acestui independent Minune a fost doar o sperietoare pentru ca pedeliștii să înțeleagă că se poate și mai rău decât acum… Ah, mai e un element, ce ar putea schimba alegerile din UDMR, unde se alege între un ministru al Guvernului Boc și un consilier prezidențial? Cred că miza sunt alegerile din 14 mai de la PDL, până atunci va rezolva ”creșterea încrederii în executiv”, pentru că ultimul loc unde mai poate promite demnități (după ce își aranjează executivul) este partidul. În mare, cred eu, Guvernul nu va suferi modificări care să necesite un nou vot de încredere, dar un hop va fi atunci când USL va depune o moțiune de cenzură. Conflictul, de fapt, fusese stins atunci când a admis că șeful partidului și al Guvernului trebuie să fie diferiți. Atunci a cedat partidul taberei lui Vasile Blaga de al cărui sprijin are nevoie în Parlament. Și dacă Guvernul scapă înainte de alegerile interne… bătălia în partid este redeschisă, indiferent de promisiunile făcute acum. Rezultatul negocierilor de ieri e clar: Boc la Guvern, Blaga la partid. Marjă de negociere: invers!
Posted in Editoriale
1 Comment
Permutări de Blaga luate câte Boc. Fără independenţi…
Sursele mele din PDL susţin că din toate discuţiile din ultimele 24 de ore au rămas viabile doar două variante de dezbătut la întânirea dintre preşedintele Traian Băsescu şi parlamentarii democrat-liberali. Când ele vor fi luate în calcul se va ţine cont de faptul că Vasile Blaga a devenit o forţă ce nu mai poate fi neglijată-n partid şi că este destul de furios pentru a reacţiona la atacurile din ultima jumătate de an, dar şi de faptul că Emil Boc a acumulat destulă „energie” pentru a susţine o campanie dură în cadrul PDL. La aceste calcule se adaugă şi următoarele date: independenţii/tehnocraţii nu ar trece de Parlament, existând riscul ca grupuri de parlamentari ce nu vor îndepărtarea lui Blaga şi de la conducerea partidului să voteze împotrivă, supăraţi că PDL i-ar reveni în acel caz lui Boc; Blaga ar fi singurul candidat la funcţia de premier ce ar putea atrage la validare şi voturi din zona USL; în afară de Boc, nici un alt candidat nu ar atrage în partid voturile organizaţiilor din teritoriu aşa cum o pot face membrii BVB…
Aşa că sursele mele spun:
– ori Boc rămâne premier şi Blaga are astfel drumul liber spre şefia partidului. În acest caz se va anunţa o remaniere de suprafaţă, probabil fiind sacrificat ministrul muncii
– Boc demisionează, Blaga este desemnat premier, dar nu mai „atentează” la şefia partidului la alegerile din 14 mai….
Posted in Editoriale
2 Comments
E pe cale să se încheie un conflict vechi de 6 ani… DGA – DGIPI
Uitându-mă la televizor în ultimele săptămâni am înțeles că unul dintre cele mai interesante conflicte din lumea serviciilor special este pe cale să se încheie. E vorba despre cel dintre Direcția Generală Anticorupție și Direcția Generală de Informații și Protecție Internă. Practic, este o luptă care datează din 2005, de la înființarea DGA, ca o structură independentă, dar moștenind dimensiunea de ”protecție internă” a fostei ”Doi ș’un sfert”. Atunci a fost prima mare înfrângere suferită de chestorul Virgil Ardelean, Vulpea pensionată de pe o poziție de conducere din minister.
Bătălia pare să se încheie cu o victorie a DGA, lucru ce nu se prefigura până acum. Semnele de azi sunt clare: prin participarea activă la acțiunile din vămi, DGA a punctat teribil, absența DGIPI din anchetă fiind, pentru cunoscători, un mister mai mare decât enigma haioasă cu vânătoarea ”Reginei”, un alt semn este acela al mesajului dat de ministrul Traian Igaș care a vorbit, pentru prima oară după mulți ani de o restructurare a serviciului secret… ori, dacă la această declarație se adaugă discursul președintelui despre restructurări de substanță, nu doar de ochii politicienilor, numai angajat al DGIPI să nu fii acum!
Semne, însă, au fost încă de la primele schimbări făcute în minister de Igaș, în celebra zi a înlocuirii simultane din funcție a chestorilor Petre Tobă și Dan Valentin Fătuloiu. Șeful DGA, chestorul Liviu Popa, a preluat șefia Poliției Române, adică avansat, iar cel care i-a luat locul, chestorul Jenică Arion, deja colabora cu DNA la acțiunea din vămi, acțiune, reamintesc, stabilită la nivel de CSAT, încă din 2010. Mai mult, când șeful DGIPI din ministeriatul lui Vasile Blaga, Ștefan Pop, a fost eliberat din funcție, pentru el nu s-a mai găsit nici măcar o poziție de atașat de interne la vreo ambasadă, așa cum fusese când a preluat conducerea serviciului.
Poate pentru unii pare o aiureală ce am scris, dar… DGIPI pare să piardă eternul concurs de frumusețe pe care l-a avut cu DGA… sau cu SRI?
Posted in Editoriale
1 Comment
Ce pierde Ponta luptându-se cu Udrea
Ziua de ieri a fost marcată de schimburi de replici între Elena Udrea şi Victor Ponta, declaraţiile mergând de la atât de tocitul cuvânt ”regină” până la Sexgate… Sincer, o bilă albă pentru pedelistă şi una neagră pentru copreşedintele USL.
Ponta, dacă ar avea sfătuitori prin preajmă sau dacă i-ar asculta, ar fi ştiut că nu se poate certa cu miniştrii din Guvernul a cărui conducere şi-o doreşte. Sigur, e spectaculos să te cerţi cu personajul care este Elena Udrea, dar nu dacă vrei să fii premier după ce Emil Boc şi echipa sa ar deveni istorie. Este doar o părere şi, mai mult, schimbul de replici a valorizat-o pe Udrea în raport cu USL. Liderul PSD avea soluţii simple, toată ziua reprezentanţii săi sunt la televizor şi puteau răspunde ei postărilor de pe blogul democrat-liberalei, iar Ponta, dacă era întrebat prea insistent, putea spune că pur şi simplu nu a citit ce a scris Udrea sau putea răspunde cel mult cu o propoziţie…. Cum face Traian Băsescu. În loc de asta, a lăsat instinctul de om de televiziune să primeze.
Păcat. De oameni de televiziune nu ducem lipsă, de variante însă…
Posted in Editoriale
2 Comments
Dacă Blaga era ministru de Interne…
Sincer nu am prea multe să vă spun, poate doar că dacă ministrul de interne era Vasile Blaga nu cred că Tarian Băsescu ar fi ţinut un asemenea discurs la Bilanţul ministerului. Spun asta pentru că acum puţin timp, la numirea lui Traian Igaş, preşedintele avea de făcut un singur reproş lucrătorilor de aici, mitingul din septembrie, când a plouat cu caschete la poarta Palatului Cotroceni. Dacă nu e vorba doar de faptul că pretendentul la ambele oferte portocalii ale orei, premier şi şef de partid, putea impune un discurs mai reţinut în privinţa criticilor, atunci se pune întrebarea: ce a intervenit de la numirea lui Igaş încoace?
Ce putea provoca nemulţumirea preşedintelui de şi-a schimbat discursul atât de radical? Un nou raport al SRI, aşa cum a fost în cazul graniţelor? Credibilă ipoteză, mai ales că e clar că şi SRI a pus mâna la verificarea Internelor după mitingul de astă-toamnă… Îl ajută, într-un mod mai puţin ortodox, preşedintele pe Igaş să continue preluarea ministerului prea împânzit de oamenii lui Dan Nica sau Vasile Blaga. Credibil, mai ales că urmau la rând structuri dure, precum DGIPI… O fi primit Igaş mesaje după ce a anunţat că vrea restructurarea serviciului secret ce a fost cândva subiect de dispută între poli de putere?
Sau poate… era omul nervos şi a zis şi el… n-a dat cu paru’!
Posted in Editoriale
Leave a comment
Și-ar sacrifica Traian Băsescu fratele?
De câteva zile, numele lui Mircea Băsescu este din nou știre, fie că e vorba despre Bercea Mondialu’, fie de vameșul constănțean filat prin 2006. Sigur, poate că sunt sub influența televiziunilor și importanța acestor informații este exagerată de insistența reluării fiecărui amănunt din cele două dosare, dar un lucru este cert: legăturile fratelui rămas în Constanța cu persoane ce au probleme cu legea tind să devină o sursă de disconfort. În primul rând, pentru că mai toți adversarii săi sunt atacați nu pentru ce fac ei, ci pentru legături dubioase ale lor sau ale rudelor. La ce bătălie pe viață și pe moarte e în politică, obuze precum Mondialu’ sau Iulian Teșeleanu sunt aproape obligatoriu de folosit, dar…
Am observat ceva. Ultimul mare atac la președinte prin intermediul fratelui a fost în august 2009, când a fost făcută publică apariția unei firme implicate în comerțul cu arme. Atunci președintele a considerat util ca Administrația Prezidențială să își exprime public regretul pentru asocierea în care intrase Mircea Băsescu. Era o lepădare publică de gesturile fratelui său.
Acum lucrurile stau cu totul și cu totul altfel. Nu mai e an electoral… și asta ar putea fi principalul argument pentru un comportament total diferit. La conferința de presă de la Palatul Cotroceni, președintele a avut o reacție total diferită. O diferență este evidentă: în 2009, spunea că ”de dușmani te mai poți apăra, e însă extrem de greu să te aperi de propriul tău frate”… în 2011, același președinte declară că ”nici eu nu am făcut vreodată casă bună sau prietenii cu oameni implicaţi în ilegalităţi”.
Așa că răspunsul la întrebarea din editorial e simplu: fii, domnule, serios, niciodată! Și așa e și corect.
Posted in Editoriale
7 Comments
Boc, speriat, la Consiliul Naţional al PDL…
Trece Congresul UDMR şi se ajunge la şedinţa Consiliului Naţional de Cordonare al PDL. La întrunire, Boc, mic, smerit, speriat. Se deschide iar discuţia cu schimbarea premierului. Boc se gândeşte: Sunt pierdut, nu mai am nici o şansă. Deodată, vede o rază de lumină ce cădea exact la picioarele sale şi aude o voce ce venea de sus:
– Nu este totul pierdut, fiule. În spatele scenei este o pungă cu rahat. Ia-o, întoarce-te aici şi arunc-o în prezidiu…
Boc face întocmai, ia punga, o aruncă în colegii din prezidiu şi vede cum toţi se năpustesc apoi asupra sa… De sus se aude din nou vocea:
– Abia acum eşti pierdut…
Posted in Editoriale
3 Comments
Boc la Poarta Raiului… Banc sau înţelepciune populară?
Cică se aud bătăi la Poarta Raiului. Cioc, cioc… aude Sfântul Petru, se duce, deschide, dar nu vede pe nimeni. Închide şi îşi vede de-ale lui.
Peste câteva minute, iar cioc, cioc. Se duce Sfântul Petru, deschide, iar nimeni. Nervos, decide să stea lângă poartă… Deodată, iar cioc, cioc. Deschide brusc poarta şi îl vede pe Boc.
Strigă Sfântul: „Tu îţi baţi joc de mine? Baţi la Poarta Raiului şi fugi?“
Dar Boc, timid, spune: „Nu fac mişto, dar de câte ori ajung aici mă resuscitează Băsescu…“.
P.S.: Care e diferenţa dintre Boc şi Paşte? Paştele se întâmpină cu ouă roşii, Boc se întâmpină cu ouă şi roşii…
Posted in Editoriale
7 Comments
Blaga dă buzna în biroul lui Udrea…
Cică Blaga dă buzna în biroul lui Udrea. Primul lucru îi toarnă-n cap o ceaşcă de cafea. Apoi îi dă o palmă după ceafă, ia un pix şi începe să îi mâzgălească geanta de lux. Lasă geanta şi sare să o ia la palme pe femeie.
Atunci intră în viteză Sulfina, strigând:
-Vasile, termină, am glumit, nu te-a nominalizat premier!!!!!!!!!!!
Posted in Editoriale
5 Comments
Sperietoarea: Blaga – la Guvern, Frunzăverde – la partid
Scandalul din jurul Cabinetului Emil Boc şi al partidului pe care acesta încă îl conduce continuă să fie interesant pentru noi, amatorii de frivol. Sincer, eu rămân la părerea că ideea unui premier tehnocrat a fost lansată de preşedintele Traian Băsescu doar pentru a le arăta membrilor PDL că, la o adică, poate pune şi el umărul la pierderea controlului asupra Guvernului pe care membrii acestui partid cred că îl au. Dar un lucru este cert, schimbarea lui Boc este condiţionată de rezultatul alegerilor interne din partid.
Mergând pe firul scenariilor, doar ele sunt baza dezbaterilor din ultimele zile, multe voci din partid spun că e posibil ca preşedintele să accepte schimbarea premierului cu un alt om politic, evident, din partidul majoritar al Coaliţiei. Pe acelaşi fir al evenimentelor previzibile, personajul care ar putea atrage voturi în Parlament este Vasile Blaga… chiar dacă a refuzat cererea „colegilor din organizaţiile judeţene” de a prelua frâiele Guvernului. Dar dacă partidul i-o cere… vorba aia… ”sunt un soldat fidel al acestui partid”.
Scenariul continuă: Boc şi-ar da demisia dacă ar avea asigurări că rămâne singurul candidat la preşedinţia PDL. Şi cum controlezi asta? La câtă ură a reuşit să acumuleze micul premier, scandalul ar fi uriaş dacă Sorin Frunzăverde, de exemplu, nu ar mai candida, deşi deocamdată este singurul care a anunţat că este interesat de această funcţie. Şi, sincer vorbind, sprijinit, fie şi din umbră, de un Blaga întărit pe poziţia de premier…, Frunzăverde are toate şansele să contribuie definitiv la trimiterea lui Emil Boc la capitolul ”arhive”.
Posted in Editoriale
Leave a comment
Independentul ideal: Iurie Darie. Să fim serioși!
Poate cineva să îmi spună care este diferența, ca interes public, între știrea că Iurie Darie ar fi dispus să joace în filme porno, chiar dacă are peste 80 de ani, și aceea că pedeliștii ar fi putut accepta un premier independent? Adică dacă un independent nu ar provoca destulă nervozitate în Coaliția de guvernare pentru ca la votul de învestire să nu apară surpriza căderii Cabinetului propus. În definitiv, îmi amintesc de astă-toamnă, și atunci pe ce post dădeai nu se vorbea decât de iminentul film porno în care renumitul actor român urma să joace… Ups, ca și acum. Și tot de pomană…
Poate că Traian Băsescu a propus un independent la una dintre întâlnirile cu liderii PDL, poate chiar era vorba de vreuna dintre oficialitățile de la Banca Națională, dar eu nu cred că era vorba despre altceva decât de o forțare a notei pentru a arăta cine e șeful și a reinstaura liniștea în Coaliție, mai ales în PDL. Nu cred că un jucător abil ca el putea crede cu adevărat că un independent poate strânge destui politicieni în jurul său pentru a supraviețui în fruntea unui Guvern. Și mai era un element, dacă apare într-adevăr creșterea economică de care vorbesc el și Emil Boc, cum ar fi convins trei partide să renunțe tocmai la momentul strângerii roadelor crizelor din ultimul an? Sau, dacă lucrurile nu stau chiar așa de bine, iar creșterea e doar în declarații, de ce și-ar fi asumat asta cu un premier impus de el și nu ar fi făcut-o, de exemplu, cu unul adus de la USL? Prostii, ca și filmul porno cu bietul Darie, subiecte de șuete.
După mine, chiar dacă la ora când scriu colegii mei strigă că ”Băsescu a suferit prima înfrângere”, ideea acestui independent Minune a fost doar o sperietoare pentru ca pedeliștii să înțeleagă că se poate și mai rău decât acum… Ah, mai e un element, ce ar putea schimba alegerile din UDMR, unde se alege între un ministru al Guvernului Boc și un consilier prezidențial? Cred că miza sunt alegerile din 14 mai de la PDL, până atunci va rezolva ”creșterea încrederii în executiv”, pentru că ultimul loc unde mai poate promite demnități (după ce își aranjează executivul) este partidul. În mare, cred eu, Guvernul nu va suferi modificări care să necesite un nou vot de încredere, dar un hop va fi atunci când USL va depune o moțiune de cenzură. Conflictul, de fapt, fusese stins atunci când a admis că șeful partidului și al Guvernului trebuie să fie diferiți. Atunci a cedat partidul taberei lui Vasile Blaga de al cărui sprijin are nevoie în Parlament. Și dacă Guvernul scapă înainte de alegerile interne… bătălia în partid este redeschisă, indiferent de promisiunile făcute acum. Rezultatul negocierilor de ieri e clar: Boc la Guvern, Blaga la partid. Marjă de negociere: invers!
Posted in Editoriale
1 Comment
Permutări de Blaga luate câte Boc. Fără independenţi…
Sursele mele din PDL susţin că din toate discuţiile din ultimele 24 de ore au rămas viabile doar două variante de dezbătut la întânirea dintre preşedintele Traian Băsescu şi parlamentarii democrat-liberali. Când ele vor fi luate în calcul se va ţine cont de faptul că Vasile Blaga a devenit o forţă ce nu mai poate fi neglijată-n partid şi că este destul de furios pentru a reacţiona la atacurile din ultima jumătate de an, dar şi de faptul că Emil Boc a acumulat destulă „energie” pentru a susţine o campanie dură în cadrul PDL. La aceste calcule se adaugă şi următoarele date: independenţii/tehnocraţii nu ar trece de Parlament, existând riscul ca grupuri de parlamentari ce nu vor îndepărtarea lui Blaga şi de la conducerea partidului să voteze împotrivă, supăraţi că PDL i-ar reveni în acel caz lui Boc; Blaga ar fi singurul candidat la funcţia de premier ce ar putea atrage la validare şi voturi din zona USL; în afară de Boc, nici un alt candidat nu ar atrage în partid voturile organizaţiilor din teritoriu aşa cum o pot face membrii BVB…
Aşa că sursele mele spun:
– ori Boc rămâne premier şi Blaga are astfel drumul liber spre şefia partidului. În acest caz se va anunţa o remaniere de suprafaţă, probabil fiind sacrificat ministrul muncii
– Boc demisionează, Blaga este desemnat premier, dar nu mai „atentează” la şefia partidului la alegerile din 14 mai….
Posted in Editoriale
2 Comments


