Scuză
Nu mă dezvăţ să caut, să aflu, să văd lucruri şi apoi să le scriu. Asta fac zilnic de prea mulţi ani, dar uneori mi se face silă de tot ce mă înconjoară şi atunci – simţindu-mă, vorba lui Kris Kristofferson, „nearly faded as my jeans” – scriu puţin altfel, o singură zi pe săptămănă, vinerea, uitând de realitatea pe care o scormonesc permanent, ci inspirat de muzica mea preferată.
-
Tăticii se adună pe taticool.eu
Cele mai citite articole
- La mulți ani, Ponică!
- Nicolae Ceaușescu nu putea muri de Crăciun! Poate cel mult așteptându-l pe Moș Gerilă
- Am plâns de fericire când a murit Ceaușescu. Și nu regret nici o secundă asta
- Ora 4 a devenit ora 3. Și 6 a devenit 7. Jurnal de tătic
- Jurnal de tătic. Doamne, fă-mă creion!
- Dincă și-a semnat astăzi condamnarea la închisoare pe viață
- Proba pierdută de anchetatorii crimelor din Caracal
- Răspunsul (aproape definitiv) la întrebarea: Este sau nu Dincă nebun?
- Răpitor și violator în serie sau ucigaș în serie?
- Jurnal de tătic. Lăsați-mi și mie, măi fetelor, un colțișor din lumea asta! Lamentația unui tată de școlărițe
Alte editoriale
- Nicolae Ceaușescu nu putea muri de Crăciun! Poate cel mult așteptându-l pe Moș Gerilă
- Am plâns de fericire când a murit Ceaușescu. Și nu regret nici o secundă asta
- Dincă și-a semnat astăzi condamnarea la închisoare pe viață
- Proba pierdută de anchetatorii crimelor din Caracal
- Răspunsul (aproape definitiv) la întrebarea: Este sau nu Dincă nebun?
- Răpitor și violator în serie sau ucigaș în serie?
- O părere și o gaură-n fund
- Instituția ”Regele Mihai I” – aruncarea Casei Regale în derizoriu sau salvarea ei?
- ”Fie ca”... BFF și zeii în pielea goală
- Rolul afacerii ”Microsoft” în alegerile prezidențiale din 2014
- O filă cartonată din almanahul pupincurismului românesc
- Cazul bătăii mame-copil de la Constanța. Când autoritățile ridică din umeri, părinții ridică pumnul
- Soluție de părinte: paranoia? Gânduri inspirate de Pedofilul din Drumul Taberei
- Goana CIA după manuscrisul cărții despre Președintele SUA. Rolul jucat de un cronicar de gastronomie și un agent cu nume de sfânt
- De ce s-a oprit Rex Tillerson la București
Blogroll
- Adelin Petrisor
- Adrian Nastase
- Alex Mazilu
- Anatol Basarab
- Blog straniu
- Bogdan Apostolescu
- Codul lui Oreste
- Cristi Sutu
- Cristian Andrei
- Dana Dorian
- Diva de Carton
- Eugen Secmerean
- Florin… văru'
- Folk Forever Folk
- Huiu, Alin Huiu
- Insolent
- Irina Mirela
- Lilick Auftakt
- Lucia ”Trendy” Verona
- Machiaveli – portal
- sClaudiu
- Simona Ionescu
- Teo "Music" Negura
- Tiberiu Lovin & Comp.
- Turambar
- Untaru Fotograful Dement
- Victor Ciutacu
- Vis si Realitate
-
Confidențialitate și cookie-uri: acest site folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest site web, ești de acord cu utilizarea lor.
Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri
Victor Ponta
Nu credeam să apuc să o spun anul ăsta, dar mi-a plăcut ultima prestație a lui Victor Ponta, la o emisiune televizată. A avut o atitudine care m-a pus pe gânduri și m-a făcut să-mi reamintesc câteva din gesturile sale recente, pe care, mărturisesc, le judecasem poate și influențat de discursurile sforăitoare auzite la televizor. Duminică seara, liderul PSD a avut un discurs care părea să trădeze o strategie în a ajunge la Putere, strategie ce poate părea puerilă, mai ales azi, când moțiunile de cenzură ce încheie anul par să se risipească precum colindele cerșetorilor în metrou.
Ascultându-l, mi-am dat seama că unele lucruri luate ca axiome de noi toți s-ar putea să nu fie chiar așa de clare. În primul rând, e povestea alegerilor anticipate care, spusă atunci când trebuie atrase voturi din Coaliția aflată la guvernare, sperie eventualii trădători. Alegerile la termen ar fi în toamna lui 2012, percepția generală fiind că PDL ”are o schemă”, va scoate de undeva bani tocmai atunci pentru a recuceri electoratul. Dar trădătorii vizați de Opoziție pentru eventuala răsturnare a Guvernului – sau chiar suspendarea președintelui – nu cred că sunt cei mai buni parlamentari de la Putere, nu sunt oamenii ce s-ar regăsi pe listele de la viitoarele alegeri. Singura șansă a acestor ”ciurucuri” este trădarea și negocierea unor poziții ferme în noile partide. Da, eu cred că e posibil ca deputați și senatori ce simt că nu vor beneficia de ”schema” PDL din 2012 să trădeze, sacrificând un an de mandat pentru unul pe perioada 2011-2015.
O altă axiomă este aceea că e nevoie de un discurs total opus celui băsescian pentru a avea o șansă de câștig în fața ucenicilor politici ai actualului președinte. Eu nu cred, în ciuda oricărui sondaj de opinie pe tema ”cum îl vedeți pe viitorul președinte al României”. Creșterea Opoziției în sondaje, chiar dacă nu cred că e chiar așa mare cum se spune, așa cum nici căderea democrat-liberalilor nu e așa de dramatică, se petrece pe fondul creșterii nemulțumirii sociale. Or, nemulțumirea maselor se manifestă prin violență, cel puțin verbală. Eu cred că tocmai un discurs violent va duce Opoziția actuală spre un eventual câștig, pentru că, după suferință, oamenii vor să vadă sânge pe geamurile partidelor, flegme zburând dintr-o parte în alta a Parlamentului. Oricum, altfel de soluții în afară de sânge și flegme nu li se vor oferi… sau, în fine, nu prea curând.
P.S.: Insistența lui Ion Iliescu de a-l descrie pe viitorul candidat la Președinție al PSD ca o copie cât mai fidelă a lui Sorin Oprescu devine plictisitoare. Cine știe ceva din dedesubturile acestui partid mă înțelege.
Posted in Editoriale
Leave a comment
Verişoara lui Băsescu discuta în curtea spitalului de nebuni…
Verişoara lui Băsescu discuta cu doi prieteni în curtea spitalului de nebuni.
-Eu sunt trimisul lui Dumnezeu pe Pământ, spune unul.
-Nu cred, eu sunt trimisul lui Dumnezeu pe Pământ! Spune celălalt.
-Minţiţi amândoi, intervine Verişoara. Vărul meu nu a trimis pe nimeni!!!
Sau…
Cică Băsescu merge în vizită la spitalul de nebuni. Se plimbă el prin saloane şi se miră că toţi erau apatici, nici unul nu părea să îl recunoască.
-Tu ştii cine sunt eu? Îl întreabă pe unul.
-Nu, răspunde nebunul impasibil.
-Sunt Traian Băsescu, preşedintele ţării. Sunt la al doilea mandat, am salvat ţara din criză! Nu se poate să nu mă cunoşti!
-Ah, ba da. Eşti verişorul uneia din cele 5 Roberta Anastase aduse săptămâna trecută…
P.S.: Intrată brusc în atenţia publicului, după ce a umflat de pe scenă premiul ”vărului” său, femeia care a transformat în ştire Gala Zece pentru România” de anul acesta merita o primire profund românească… 2 bancuri.
Posted in Editoriale
2 Comments
Update… Boc merge la proctolog şi… Băse se întâlneşte cu Dumnezeu
Boc merge la proctolog şi… începe consultaţia…
Bagă doctorul un deget, apoi palma. Tot căuta, căuta şi mai adânc. Mâna îi intrase până la cot… Apoi nu mai poate să o scoată. Se enervează!
Începe să scuture, tot mai nervos, dând cu bietul Boc de masă, de pereţi. Atunci intră unul pe uşă şi mirat strigă:
-Băi, ce e aici? Spital sau teatru de păpuşi?!?!?!
Încă unul…
Cică Băsescu se duce la Dumnezeu şi îl întreabă:
-Doamne, cât înseamnă pentru Tine 1.000 de ani?
-O secundă, fiule…
-Dar, Doamne, cât înseamnă pentru Tine 100 de miliarde de euro?
-Un cent, fiule…
-Doamne, dă-mi atunci un cent, pentru poporul meu…
-O secundă, fiule, aşteaptă o secundă.
Posted in Editoriale
1 Comment
Alexandra Gătej şi imaginea preşedintelui, la mâna CNSAS
E atât de frig afară încât nu am chef azi să mor de drum lung, aşa că prefer să o fac de grija altuia. Şi o fac de grija unuia care, la rândul lui, ne supraveghează pe toţi… părinteşte.
Problema pe care preşedintele a avut-o – şi o are încă – este că de un an, pe culoarele CNSAS, se plimba liberă o bombă de imagine. O bombă detonată ieri, tocată pe televiziuni şi greu de uitat. În afara deja prea celebrei speculaţii că ”foştii securişti trag la Băsescu şi PDL”, cazul Alexandrei Gătej deschide o problemă majoră. De la începerea verificării ei, în iulie 2009, când a fost numită consilier prezidenţial, până la publicarea deciziei a trecut aproape un an şi jumătate. Perioadă în care s-au luat decizii în ceea ce o priveşte, s-a speculat la un moment dat (după ce Guvernul Boc 3 a căzut la moţiunea de cenzură) că ar putea fi prima femeie premier, a primit certificat ORNISS, potrivit atribuţiilor de serviciu. La obţinerea acestui certificat, ea a dat o declaraţie pe propria răspundere privind colaborarea cu Securitatea.
În tot acest timp, plenul CNSAS nu putea lua o decizie în legătură cu Alexandra Gătej pentru că făcea investigaţii suplimentare, apelând la fonduri de arhive care, iată, în ciuda asigurărilor primite de la autorităţi, mai sunt încă răspândite pe la diverse structuri.
Nu discut aici dacă descoperirea iniţială făcută de Direcţia de Investigaţii a CNSAS răsufla în timpul campaniei electorale de anul trecut, nu discut pentru că asta e o chestie prea românească, sunt sigur, însă, că Palatul Cotroceni avea informaţii că Gătej va primi un verdict de necolaborare, dar civilizat este ca preşedintele unei ţări să nu primească informaţii pe sub mână despre oamenii din preajma sa.
Posted in Editoriale
1 Comment
Cel mai nou banc… Băse îl cheamă pe Boc şi…
Cică Băsescu îl cheamă pe Boc și îi spune:
– Emile, discut cu tine pentru că mi-ai rămas fidel. Știi că e ultimul meu mandat. Ce o să fie după asta nu am de unde să știu… trebuie să găsim pe cineva capabil să-mi ia locul…
– Lăsați, domnule președinte, că…
– Bă, termină, uite ce te rog. Caută în partid un tânăr de viitor, dezghețat, școlit măcar puțin, dur, cu sânge rece, unul care să n-aibă mamă, să n-aibă tată.
Umblă Boc prin partid, ia la picior toate organizațiile din țară, discută cu mii de oameni și, într-o zi… fuge la Cotroceni.
– Șefu´, l-am găsit! Ce fac acuma?
– Cum ce? Dă-l imediat afară!!!!!!!!!!!!!
Posted in Editoriale
Leave a comment
Ileana Cosânzeana cheleşte?
Mi-am propus azi să scriu serios despre evenimentele la zi, gândindu-mă şi că situaţia e atât de gravă încât nu se cade să spui bancuri toată ziua, ca pe vremea împuşcatului. Am vrut, la început, să scriu despre problema lui Mircea Geoană şi chiar voiam să citesc statutul PSD să văd ce tabără are dreptate când mi-am amintit cel mai nou banc cu preşedintele de-o noapte…
Cică Mircea Geoană se duce la preot: „Părinte, vreau să mă spovedesc“. La care popa îi spune: „Nu e nevoie, fiule, ţi-am citit blogul…“.
Apoi am zis să scriu de şedinţele de Guvern, de asumarea răspunderii pe legile ce provoacă acum dezbateri publice, dar pe Facebook mi-a trimis cineva o glumă:
Cică un neamţ, un rus şi un român se lăudau cu copiii lor. Zice neamţul: ”Când s-a născut Fritz al meu eram pe un submarin. A fost o defecţiune şi micuţul ne-a salvat pe toţi!”. Rusul spune: ”Saşenka al meu s-a născut în avion. S-a stricat un motor şi el ne-a salvat!”. Românul se codea, nu ştia dacă să spună cum e băiatul, dar până la urmă zice: ”Eu pe Dănuţ al meu nu-l cunosc încă… Nevastă-mea e gravidă de un an jumate, dar, de câte ori i se rupe apa, ăsta mic scoate capul întreabă dacă mai e Boc premier şi apoi bagă capul la loc….”.
P.S.: Am înţeles că Elena Udrea este Făt Frumos. OK, Zmeul e Opoziţia, pentru că până nu aruncă buzduganul nu îl bagă nimeni în seamă. Balaurul cu 7 capete e presa. Statupalmă Barbăcot… e clar şi ăsta. Dar apare o întrebare: Ileana Cosânzeana cheleşte?
Posted in Editoriale
1 Comment
Politicenii, nu etnobotanicele bagă oamenii în spital. Cifre concrete…
Cifrele unor studii ale specialiștilor Ministerului Administrației și Internelor compară numărul spitalizărilor din cauza intoxicațiilor cu diverse substanțe, de la droguri de mare risc la alcoolul combinat cu medicamente. Perioadele pentru care am cifrele sunt anul 2009, integral, și primele 6 luni ale lui 2010. După mine, datele confirmă că în acest an (cu mințile încă înfierbântate după campania electorală de la prezidențiale) politicienii s-au bătut și încă se bat în legi inepte doar pentru ca prin voturile dumneavoastră, când va fi cazul, să răspundeţi la întrebarea: ”Oglindă, oglinjoară, cine e cel mai antietnobotanic din țară?” Rezultatul? Guvernul Boc a interzis în 2010, prin Ordonanțele din 10 februarie și 16 iunie, 44 de substanțe, dar magazinele au rămas în funcțiune și sunt ”silite” să vândă ceva. Cele 44 de substanţe erau vechi, experimentate în țările unde acest comerț e legal, iar cele vândute acum sunt niște improvizații testate pe tinerii noștri.
Rezultatele politicilor din acest an: în 2009 au fost internate în urma intoxicațiilor cu etnobotanice 86 de persoane, iar în primele 6 luni ale acestui 235. Aproape triplu și diferența crește cu fiecare zi!
O altă cifră care demonstrează că lucrurile în acest domeniu delicat se fac heirupist este comparația cifrelor intoxicațiilor cu medicamente cu efecte halucinogene, 83 în tot anul 2009 și 109 doar în primele luni ale acestui an. La intoxicații polimedicamentoase (de exemplu combinarea unui calmant cu un medicament de tuse) cifrele sunt 39 pentru 2009 și 33 pentru 6 luni din 2010. Ce spune această comparație a intoxicațiilor cu produse ce se obțin relativ ușor de la farmacii? Poate o să mai am ocazia să revin asupra subiectului… cert e că, dacă investiția în acțiuni de imagine ale politicienilor și primarilor s-ar muta pe educație, lucrurile ar sta altfel.
Posted in Editoriale
Leave a comment
Etnobotanicele, episodul al doilea… Politicieni pe stârvul drogurilor
Ieri am scris că situația actuală a magazinelor de vise, ”silite” să vândă produse ce îi bagă pe tineri pe capete în spital, este născută din mințile politicienilor ce s-au înfierbântat atât de tare în timpul campaniei electorale de anul trecut încât nu pot uita disputele… așa cum uită, de exemplu, promisiunile. Acuzat că susține legalizarea drogurilor ușoare, Traian Băsescu a forțat votarea unei legi, concepută de Guvernul Boc pe scheletul unui studiu lăsat de pesediști la Ministerul Sănătății, care a scos de pe piață produse experimentate în străinătate, lăsând drum liber unor porcării și mai mari. Și, evident, mai nocive!
Acum, ambele tabere se confruntă cu o campanie violentă împotriva acestor magazine și sentimentul meu este că va fi multă politică în rezolvarea situației. Situație care, în opinia politicienilor, nu înseamnă soarta copiilor, ci soarta voturilor ce îi așteaptă la următoarele alegeri.
La această oră, când nervii dumneavoastră par să fi ajuns la maximum de încordare (dovadă fiind miile de mesaje care circulă pe net) sunt 4 propuneri de schimbare a legii pe care tot ei abia au schimbat-o. Ce se întâmplă dacă în Parlament ajung mai multe proiecte pe aceeași temă? Nimic, fiecare se discută separat și pe nimeni nu interesează dacă apar iar contradicții. Se vor face medieri, se va pierde timp, iar dumneavoastră veți avea impresia că se face ceva, exact cum bănuiesc că aveți sentimentul când vedeți cum primarii descind în aceste magazine. Chiar s-a întrebat cineva în baza căror prerogative primarii fac percheziții? Normal că nu, pentru că s-a creat impresia că se acționează pentru o cauză dreaptă. Eu cred că e vorba doar de imagine…
Primul proiect este al Asociației Municipiilor din România, adică după ce s-a filmat rupând uși, primarii au înțeles că le trebuie o lege pentru asta. Al doilea vine de la un grup de medici, inițiatorii legii care este acum în vigoare, ei dorind ca mai multe ministere să îți dea avizul pe substanțele ce vor fi vândute. Adică au făcut o lege, produsele permise acum bagă oamenii în spital, iar acum tot ei au o nouă variantă! A treia vine de la pedelistul Mircia Giurgiu, care vrea interzicerea oricărui fel de astfel de comerț. Normal… când a fost vorba despre votarea legii născută din măruntaiele pline de abnegație ale Guvernului Boc nici un portocaliu nu a comentat! A patra și cea mai interesantă propunere este a pesedistului Mugurel Surupăceanu. El vrea înființarea unei agenții care să monitorizeze activitatea acestor magazine, dar… să fie notate numele cumpărătorilor… atunci mă întreb: care magazine? Dar, în fine, Surupăceanu este inițiatorul unei alte legi pe această temă, cea respinsă de la promulgare de președinte, care considera că ”producția” lui Boc e mai bună. Se vede, de altfel, în statisticile spitalizărilor.
Posted in Editoriale
1 Comment
Închiderea magazinelor de vise… o afacere politică
O ţară întreagă luptă la această oră cu un inamic care, deşi e vizibil la fiecare colţ de stradă, nu există. Cel puţin legal el nu mai există. E vorba de magazinele de vise, iar măsura luptei de gherilă o aveţi de câteva ori pe zi în mailurile personale sau, dând drumul la televizor, unde nişte fete foarte indignate ţipă despre consecinţele consumului de droguri favorizat de… Chiar, de cine? De dobitoci, dacă mă întrebaţi pe mine. Unde sunt dobitocii? La locul lor, în Parlament, în funcţii de conducere, în ministere…
Eu cred că, în şuvoiul de discursuri la unison, trebuie spuse câteva adevăruri.
Oricine are un strop de bun-simţ – şi nu lasă o campanie să îi influenţeze părerile – poate observa că numărul de spitalizări, în cazul consumului de produse etnobotanice, a crescut simţitor în ultimele luni. Soluţia acestei mici enigme stă în legislaţia din ţara noastră. În plină campanie electorală pentru prezidenţiale, tema legalizării consumului de droguri uşoare a fost intens folosită, evident împotriva lui Traian Băsescu (pornind de la o declaraţie a Elenei Băsescu şi de la un raport al unei Comisii Prezidenţiale). S-a tocat atât de mult subiectul – profitându-se de faptul că românii care merg la vot sunt din principiu împotriva oricărui drog -, încât s-a creat o psihoză. Politicianul care îndrăznea doar să propună o dezbatere serioasă asupra problemei era automat catalogat ca ucigaş de copii, aşa că toţi au făcut ce ştiu mai bine, şi-au mulat discursul pe ce voiau urechile publicului să audă.
După ce ecourile alegerilor au mai rămas doar în capul lui Mircea Geoană sau al unora ca el, isteria a continuat. Ministerul Sănătăţii, condus de un udemerist, a dat, pe 15 februarie, o Ordonanţă de Urgenţă care nu interzicea Magazinele de Vise, ci doar adăuga la lista substanţelor interzise 36 de noi produse. Culmea… fiind iniţiată de pesedişti, când aveau ministerul, în Parlament a fost trecută rapid, pe 10 februarie, o lege aproape la fel cu ordonanţa. Aici a intervenit din nou orgoliul amintirilor din campanie, Băsescu a retrimis la Parlament legea pesediştilor, dar a lăudat ordonanţa oamenilor săi.
Legea a fost retrimisă pe 5 martie, pe 8 aprilie a aprobat Senatul ordonanţa. Pe 3 mai e votată şi la Camera Deputaţilor, iar, pe 20 mai, preşedintele o promulgă. Începe nebunia lichidării stocurilor… şi apoi?
Există mii de astfel de substanţe, să le cuprinzi pe toate într-o lege e o nebunie. Cele mai de lux fiind eliminate de pe piaţă, copiilor teribilişti care oricum îşi iau astfel de droguri li s-au vândut cele care îi bagă acum pe capete în spital. Efectul imediat, unul dintre ele, a fost că au ajuns produse de primă linie cele care erau evitate până atunci!
Iar acum credeţi că se întâmplă altceva decât un joc politic? Vă înşelaţi în timp ce crdeţi că protestând vă protejaţi copiii! Un democrat-liberal, Mircia Giurgiu, şi un pesedist, Mugurel Surupăceanu, au fiecare proiectul său de lege, unul mai şturlubatic decât celălalt. În paralel, şi nişte medici, cunoscuţi pentru intervenţiile din perioada campaniei (eşuate şi uitate acum), ”Ministerul Sănătăţii ucide pruncii la Giuleşti”, au un proiect de completare a legii deja existente. Despre efecte discută cineva serios, în afara lamentărilor… eu cred că nu.
Posted in Editoriale
1 Comment
Exagerez? Încă un banc nou cu Băsescu şi unul cu români
Cică Traian Băsescu discuta cu o tânără:
– Să ştii că am urmărit activitatea ta în partid. Ai venit de copil, ai primit apoi prima legitimaţie, ai activat la Tineret, ai învăţat cum se strâng voturi, ai avansat mereu şi acum reprezinţi ţara peste hotare… Iartă-mă, vrei să spui ceva?
– Mulţumesc, tată!
P.S.: Ieri, Guvernul a menţinut concediul maternal de doi ani pentru mame. Sigur, aşa cum e la toate ajutoarele oferite de Stat există nişte reduceri, dar problema majoră care a isterizat presa şi a scos în stradă mamele cu copii în braţe s-a rezolvat. Aşa cum am mai spus, această temă nu a existat niciodată. O fi fost vreun bou prin Guvern care a avut ideea, dar nu cred că l-a luat nimeni în serios. Şi atunci, vă veţi întreba de ce nu au stins scandalul din pripă. Explicaţia e simplă şi ţine de psihologia socială. Nu poţi impune restricţii şi scăderi de buget la infinit, furia publică devine prea mare şi atunci are nevoie de puncte prin care să răsufle. Exact ca un balon pe care dacă îl umfli prea tare explodează. Guvernul nu are nevoie de momente în care să cedeze presiunii mulţimii, iar eu cred că pur şi simplu produce astfel de false probleme pentru a le putea rezolva, inducând senzaţia că e înfrânt şi cedează.
Apare însă întrebarea, bine, dar o cedare nu produce o breşă prin care mulţimile vor căpăta curaj? Răspunsul e simplu: voi credeţi că ei nu ştiu cine populează plaiurile astea mirifice?!
Posted in Editoriale
1 Comment
Victor Ponta
Nu credeam să apuc să o spun anul ăsta, dar mi-a plăcut ultima prestație a lui Victor Ponta, la o emisiune televizată. A avut o atitudine care m-a pus pe gânduri și m-a făcut să-mi reamintesc câteva din gesturile sale recente, pe care, mărturisesc, le judecasem poate și influențat de discursurile sforăitoare auzite la televizor. Duminică seara, liderul PSD a avut un discurs care părea să trădeze o strategie în a ajunge la Putere, strategie ce poate părea puerilă, mai ales azi, când moțiunile de cenzură ce încheie anul par să se risipească precum colindele cerșetorilor în metrou.
Ascultându-l, mi-am dat seama că unele lucruri luate ca axiome de noi toți s-ar putea să nu fie chiar așa de clare. În primul rând, e povestea alegerilor anticipate care, spusă atunci când trebuie atrase voturi din Coaliția aflată la guvernare, sperie eventualii trădători. Alegerile la termen ar fi în toamna lui 2012, percepția generală fiind că PDL ”are o schemă”, va scoate de undeva bani tocmai atunci pentru a recuceri electoratul. Dar trădătorii vizați de Opoziție pentru eventuala răsturnare a Guvernului – sau chiar suspendarea președintelui – nu cred că sunt cei mai buni parlamentari de la Putere, nu sunt oamenii ce s-ar regăsi pe listele de la viitoarele alegeri. Singura șansă a acestor ”ciurucuri” este trădarea și negocierea unor poziții ferme în noile partide. Da, eu cred că e posibil ca deputați și senatori ce simt că nu vor beneficia de ”schema” PDL din 2012 să trădeze, sacrificând un an de mandat pentru unul pe perioada 2011-2015.
O altă axiomă este aceea că e nevoie de un discurs total opus celui băsescian pentru a avea o șansă de câștig în fața ucenicilor politici ai actualului președinte. Eu nu cred, în ciuda oricărui sondaj de opinie pe tema ”cum îl vedeți pe viitorul președinte al României”. Creșterea Opoziției în sondaje, chiar dacă nu cred că e chiar așa mare cum se spune, așa cum nici căderea democrat-liberalilor nu e așa de dramatică, se petrece pe fondul creșterii nemulțumirii sociale. Or, nemulțumirea maselor se manifestă prin violență, cel puțin verbală. Eu cred că tocmai un discurs violent va duce Opoziția actuală spre un eventual câștig, pentru că, după suferință, oamenii vor să vadă sânge pe geamurile partidelor, flegme zburând dintr-o parte în alta a Parlamentului. Oricum, altfel de soluții în afară de sânge și flegme nu li se vor oferi… sau, în fine, nu prea curând.
P.S.: Insistența lui Ion Iliescu de a-l descrie pe viitorul candidat la Președinție al PSD ca o copie cât mai fidelă a lui Sorin Oprescu devine plictisitoare. Cine știe ceva din dedesubturile acestui partid mă înțelege.
Posted in Editoriale
Leave a comment
Verişoara lui Băsescu discuta în curtea spitalului de nebuni…
Verişoara lui Băsescu discuta cu doi prieteni în curtea spitalului de nebuni.
-Eu sunt trimisul lui Dumnezeu pe Pământ, spune unul.
-Nu cred, eu sunt trimisul lui Dumnezeu pe Pământ! Spune celălalt.
-Minţiţi amândoi, intervine Verişoara. Vărul meu nu a trimis pe nimeni!!!
Sau…
Cică Băsescu merge în vizită la spitalul de nebuni. Se plimbă el prin saloane şi se miră că toţi erau apatici, nici unul nu părea să îl recunoască.
-Tu ştii cine sunt eu? Îl întreabă pe unul.
-Nu, răspunde nebunul impasibil.
-Sunt Traian Băsescu, preşedintele ţării. Sunt la al doilea mandat, am salvat ţara din criză! Nu se poate să nu mă cunoşti!
-Ah, ba da. Eşti verişorul uneia din cele 5 Roberta Anastase aduse săptămâna trecută…
P.S.: Intrată brusc în atenţia publicului, după ce a umflat de pe scenă premiul ”vărului” său, femeia care a transformat în ştire Gala Zece pentru România” de anul acesta merita o primire profund românească… 2 bancuri.
Posted in Editoriale
2 Comments
Update… Boc merge la proctolog şi… Băse se întâlneşte cu Dumnezeu
Boc merge la proctolog şi… începe consultaţia…
Bagă doctorul un deget, apoi palma. Tot căuta, căuta şi mai adânc. Mâna îi intrase până la cot… Apoi nu mai poate să o scoată. Se enervează!
Începe să scuture, tot mai nervos, dând cu bietul Boc de masă, de pereţi. Atunci intră unul pe uşă şi mirat strigă:
-Băi, ce e aici? Spital sau teatru de păpuşi?!?!?!
Încă unul…
Cică Băsescu se duce la Dumnezeu şi îl întreabă:
-Doamne, cât înseamnă pentru Tine 1.000 de ani?
-O secundă, fiule…
-Dar, Doamne, cât înseamnă pentru Tine 100 de miliarde de euro?
-Un cent, fiule…
-Doamne, dă-mi atunci un cent, pentru poporul meu…
-O secundă, fiule, aşteaptă o secundă.
Posted in Editoriale
1 Comment
Alexandra Gătej şi imaginea preşedintelui, la mâna CNSAS
E atât de frig afară încât nu am chef azi să mor de drum lung, aşa că prefer să o fac de grija altuia. Şi o fac de grija unuia care, la rândul lui, ne supraveghează pe toţi… părinteşte.
Problema pe care preşedintele a avut-o – şi o are încă – este că de un an, pe culoarele CNSAS, se plimba liberă o bombă de imagine. O bombă detonată ieri, tocată pe televiziuni şi greu de uitat. În afara deja prea celebrei speculaţii că ”foştii securişti trag la Băsescu şi PDL”, cazul Alexandrei Gătej deschide o problemă majoră. De la începerea verificării ei, în iulie 2009, când a fost numită consilier prezidenţial, până la publicarea deciziei a trecut aproape un an şi jumătate. Perioadă în care s-au luat decizii în ceea ce o priveşte, s-a speculat la un moment dat (după ce Guvernul Boc 3 a căzut la moţiunea de cenzură) că ar putea fi prima femeie premier, a primit certificat ORNISS, potrivit atribuţiilor de serviciu. La obţinerea acestui certificat, ea a dat o declaraţie pe propria răspundere privind colaborarea cu Securitatea.
În tot acest timp, plenul CNSAS nu putea lua o decizie în legătură cu Alexandra Gătej pentru că făcea investigaţii suplimentare, apelând la fonduri de arhive care, iată, în ciuda asigurărilor primite de la autorităţi, mai sunt încă răspândite pe la diverse structuri.
Nu discut aici dacă descoperirea iniţială făcută de Direcţia de Investigaţii a CNSAS răsufla în timpul campaniei electorale de anul trecut, nu discut pentru că asta e o chestie prea românească, sunt sigur, însă, că Palatul Cotroceni avea informaţii că Gătej va primi un verdict de necolaborare, dar civilizat este ca preşedintele unei ţări să nu primească informaţii pe sub mână despre oamenii din preajma sa.
Posted in Editoriale
1 Comment
Cel mai nou banc… Băse îl cheamă pe Boc şi…
Cică Băsescu îl cheamă pe Boc și îi spune:
– Emile, discut cu tine pentru că mi-ai rămas fidel. Știi că e ultimul meu mandat. Ce o să fie după asta nu am de unde să știu… trebuie să găsim pe cineva capabil să-mi ia locul…
– Lăsați, domnule președinte, că…
– Bă, termină, uite ce te rog. Caută în partid un tânăr de viitor, dezghețat, școlit măcar puțin, dur, cu sânge rece, unul care să n-aibă mamă, să n-aibă tată.
Umblă Boc prin partid, ia la picior toate organizațiile din țară, discută cu mii de oameni și, într-o zi… fuge la Cotroceni.
– Șefu´, l-am găsit! Ce fac acuma?
– Cum ce? Dă-l imediat afară!!!!!!!!!!!!!
Posted in Editoriale
Leave a comment
Ileana Cosânzeana cheleşte?
Mi-am propus azi să scriu serios despre evenimentele la zi, gândindu-mă şi că situaţia e atât de gravă încât nu se cade să spui bancuri toată ziua, ca pe vremea împuşcatului. Am vrut, la început, să scriu despre problema lui Mircea Geoană şi chiar voiam să citesc statutul PSD să văd ce tabără are dreptate când mi-am amintit cel mai nou banc cu preşedintele de-o noapte…
Cică Mircea Geoană se duce la preot: „Părinte, vreau să mă spovedesc“. La care popa îi spune: „Nu e nevoie, fiule, ţi-am citit blogul…“.
Apoi am zis să scriu de şedinţele de Guvern, de asumarea răspunderii pe legile ce provoacă acum dezbateri publice, dar pe Facebook mi-a trimis cineva o glumă:
Cică un neamţ, un rus şi un român se lăudau cu copiii lor. Zice neamţul: ”Când s-a născut Fritz al meu eram pe un submarin. A fost o defecţiune şi micuţul ne-a salvat pe toţi!”. Rusul spune: ”Saşenka al meu s-a născut în avion. S-a stricat un motor şi el ne-a salvat!”. Românul se codea, nu ştia dacă să spună cum e băiatul, dar până la urmă zice: ”Eu pe Dănuţ al meu nu-l cunosc încă… Nevastă-mea e gravidă de un an jumate, dar, de câte ori i se rupe apa, ăsta mic scoate capul întreabă dacă mai e Boc premier şi apoi bagă capul la loc….”.
P.S.: Am înţeles că Elena Udrea este Făt Frumos. OK, Zmeul e Opoziţia, pentru că până nu aruncă buzduganul nu îl bagă nimeni în seamă. Balaurul cu 7 capete e presa. Statupalmă Barbăcot… e clar şi ăsta. Dar apare o întrebare: Ileana Cosânzeana cheleşte?
Posted in Editoriale
1 Comment
Politicenii, nu etnobotanicele bagă oamenii în spital. Cifre concrete…
Cifrele unor studii ale specialiștilor Ministerului Administrației și Internelor compară numărul spitalizărilor din cauza intoxicațiilor cu diverse substanțe, de la droguri de mare risc la alcoolul combinat cu medicamente. Perioadele pentru care am cifrele sunt anul 2009, integral, și primele 6 luni ale lui 2010. După mine, datele confirmă că în acest an (cu mințile încă înfierbântate după campania electorală de la prezidențiale) politicienii s-au bătut și încă se bat în legi inepte doar pentru ca prin voturile dumneavoastră, când va fi cazul, să răspundeţi la întrebarea: ”Oglindă, oglinjoară, cine e cel mai antietnobotanic din țară?” Rezultatul? Guvernul Boc a interzis în 2010, prin Ordonanțele din 10 februarie și 16 iunie, 44 de substanțe, dar magazinele au rămas în funcțiune și sunt ”silite” să vândă ceva. Cele 44 de substanţe erau vechi, experimentate în țările unde acest comerț e legal, iar cele vândute acum sunt niște improvizații testate pe tinerii noștri.
Rezultatele politicilor din acest an: în 2009 au fost internate în urma intoxicațiilor cu etnobotanice 86 de persoane, iar în primele 6 luni ale acestui 235. Aproape triplu și diferența crește cu fiecare zi!
O altă cifră care demonstrează că lucrurile în acest domeniu delicat se fac heirupist este comparația cifrelor intoxicațiilor cu medicamente cu efecte halucinogene, 83 în tot anul 2009 și 109 doar în primele luni ale acestui an. La intoxicații polimedicamentoase (de exemplu combinarea unui calmant cu un medicament de tuse) cifrele sunt 39 pentru 2009 și 33 pentru 6 luni din 2010. Ce spune această comparație a intoxicațiilor cu produse ce se obțin relativ ușor de la farmacii? Poate o să mai am ocazia să revin asupra subiectului… cert e că, dacă investiția în acțiuni de imagine ale politicienilor și primarilor s-ar muta pe educație, lucrurile ar sta altfel.
Posted in Editoriale
Leave a comment
Etnobotanicele, episodul al doilea… Politicieni pe stârvul drogurilor
Ieri am scris că situația actuală a magazinelor de vise, ”silite” să vândă produse ce îi bagă pe tineri pe capete în spital, este născută din mințile politicienilor ce s-au înfierbântat atât de tare în timpul campaniei electorale de anul trecut încât nu pot uita disputele… așa cum uită, de exemplu, promisiunile. Acuzat că susține legalizarea drogurilor ușoare, Traian Băsescu a forțat votarea unei legi, concepută de Guvernul Boc pe scheletul unui studiu lăsat de pesediști la Ministerul Sănătății, care a scos de pe piață produse experimentate în străinătate, lăsând drum liber unor porcării și mai mari. Și, evident, mai nocive!
Acum, ambele tabere se confruntă cu o campanie violentă împotriva acestor magazine și sentimentul meu este că va fi multă politică în rezolvarea situației. Situație care, în opinia politicienilor, nu înseamnă soarta copiilor, ci soarta voturilor ce îi așteaptă la următoarele alegeri.
La această oră, când nervii dumneavoastră par să fi ajuns la maximum de încordare (dovadă fiind miile de mesaje care circulă pe net) sunt 4 propuneri de schimbare a legii pe care tot ei abia au schimbat-o. Ce se întâmplă dacă în Parlament ajung mai multe proiecte pe aceeași temă? Nimic, fiecare se discută separat și pe nimeni nu interesează dacă apar iar contradicții. Se vor face medieri, se va pierde timp, iar dumneavoastră veți avea impresia că se face ceva, exact cum bănuiesc că aveți sentimentul când vedeți cum primarii descind în aceste magazine. Chiar s-a întrebat cineva în baza căror prerogative primarii fac percheziții? Normal că nu, pentru că s-a creat impresia că se acționează pentru o cauză dreaptă. Eu cred că e vorba doar de imagine…
Primul proiect este al Asociației Municipiilor din România, adică după ce s-a filmat rupând uși, primarii au înțeles că le trebuie o lege pentru asta. Al doilea vine de la un grup de medici, inițiatorii legii care este acum în vigoare, ei dorind ca mai multe ministere să îți dea avizul pe substanțele ce vor fi vândute. Adică au făcut o lege, produsele permise acum bagă oamenii în spital, iar acum tot ei au o nouă variantă! A treia vine de la pedelistul Mircia Giurgiu, care vrea interzicerea oricărui fel de astfel de comerț. Normal… când a fost vorba despre votarea legii născută din măruntaiele pline de abnegație ale Guvernului Boc nici un portocaliu nu a comentat! A patra și cea mai interesantă propunere este a pesedistului Mugurel Surupăceanu. El vrea înființarea unei agenții care să monitorizeze activitatea acestor magazine, dar… să fie notate numele cumpărătorilor… atunci mă întreb: care magazine? Dar, în fine, Surupăceanu este inițiatorul unei alte legi pe această temă, cea respinsă de la promulgare de președinte, care considera că ”producția” lui Boc e mai bună. Se vede, de altfel, în statisticile spitalizărilor.
Posted in Editoriale
1 Comment
Închiderea magazinelor de vise… o afacere politică
O ţară întreagă luptă la această oră cu un inamic care, deşi e vizibil la fiecare colţ de stradă, nu există. Cel puţin legal el nu mai există. E vorba de magazinele de vise, iar măsura luptei de gherilă o aveţi de câteva ori pe zi în mailurile personale sau, dând drumul la televizor, unde nişte fete foarte indignate ţipă despre consecinţele consumului de droguri favorizat de… Chiar, de cine? De dobitoci, dacă mă întrebaţi pe mine. Unde sunt dobitocii? La locul lor, în Parlament, în funcţii de conducere, în ministere…
Eu cred că, în şuvoiul de discursuri la unison, trebuie spuse câteva adevăruri.
Oricine are un strop de bun-simţ – şi nu lasă o campanie să îi influenţeze părerile – poate observa că numărul de spitalizări, în cazul consumului de produse etnobotanice, a crescut simţitor în ultimele luni. Soluţia acestei mici enigme stă în legislaţia din ţara noastră. În plină campanie electorală pentru prezidenţiale, tema legalizării consumului de droguri uşoare a fost intens folosită, evident împotriva lui Traian Băsescu (pornind de la o declaraţie a Elenei Băsescu şi de la un raport al unei Comisii Prezidenţiale). S-a tocat atât de mult subiectul – profitându-se de faptul că românii care merg la vot sunt din principiu împotriva oricărui drog -, încât s-a creat o psihoză. Politicianul care îndrăznea doar să propună o dezbatere serioasă asupra problemei era automat catalogat ca ucigaş de copii, aşa că toţi au făcut ce ştiu mai bine, şi-au mulat discursul pe ce voiau urechile publicului să audă.
După ce ecourile alegerilor au mai rămas doar în capul lui Mircea Geoană sau al unora ca el, isteria a continuat. Ministerul Sănătăţii, condus de un udemerist, a dat, pe 15 februarie, o Ordonanţă de Urgenţă care nu interzicea Magazinele de Vise, ci doar adăuga la lista substanţelor interzise 36 de noi produse. Culmea… fiind iniţiată de pesedişti, când aveau ministerul, în Parlament a fost trecută rapid, pe 10 februarie, o lege aproape la fel cu ordonanţa. Aici a intervenit din nou orgoliul amintirilor din campanie, Băsescu a retrimis la Parlament legea pesediştilor, dar a lăudat ordonanţa oamenilor săi.
Legea a fost retrimisă pe 5 martie, pe 8 aprilie a aprobat Senatul ordonanţa. Pe 3 mai e votată şi la Camera Deputaţilor, iar, pe 20 mai, preşedintele o promulgă. Începe nebunia lichidării stocurilor… şi apoi?
Există mii de astfel de substanţe, să le cuprinzi pe toate într-o lege e o nebunie. Cele mai de lux fiind eliminate de pe piaţă, copiilor teribilişti care oricum îşi iau astfel de droguri li s-au vândut cele care îi bagă acum pe capete în spital. Efectul imediat, unul dintre ele, a fost că au ajuns produse de primă linie cele care erau evitate până atunci!
Iar acum credeţi că se întâmplă altceva decât un joc politic? Vă înşelaţi în timp ce crdeţi că protestând vă protejaţi copiii! Un democrat-liberal, Mircia Giurgiu, şi un pesedist, Mugurel Surupăceanu, au fiecare proiectul său de lege, unul mai şturlubatic decât celălalt. În paralel, şi nişte medici, cunoscuţi pentru intervenţiile din perioada campaniei (eşuate şi uitate acum), ”Ministerul Sănătăţii ucide pruncii la Giuleşti”, au un proiect de completare a legii deja existente. Despre efecte discută cineva serios, în afara lamentărilor… eu cred că nu.
Posted in Editoriale
1 Comment
Exagerez? Încă un banc nou cu Băsescu şi unul cu români
Cică Traian Băsescu discuta cu o tânără:
– Să ştii că am urmărit activitatea ta în partid. Ai venit de copil, ai primit apoi prima legitimaţie, ai activat la Tineret, ai învăţat cum se strâng voturi, ai avansat mereu şi acum reprezinţi ţara peste hotare… Iartă-mă, vrei să spui ceva?
– Mulţumesc, tată!
P.S.: Ieri, Guvernul a menţinut concediul maternal de doi ani pentru mame. Sigur, aşa cum e la toate ajutoarele oferite de Stat există nişte reduceri, dar problema majoră care a isterizat presa şi a scos în stradă mamele cu copii în braţe s-a rezolvat. Aşa cum am mai spus, această temă nu a existat niciodată. O fi fost vreun bou prin Guvern care a avut ideea, dar nu cred că l-a luat nimeni în serios. Şi atunci, vă veţi întreba de ce nu au stins scandalul din pripă. Explicaţia e simplă şi ţine de psihologia socială. Nu poţi impune restricţii şi scăderi de buget la infinit, furia publică devine prea mare şi atunci are nevoie de puncte prin care să răsufle. Exact ca un balon pe care dacă îl umfli prea tare explodează. Guvernul nu are nevoie de momente în care să cedeze presiunii mulţimii, iar eu cred că pur şi simplu produce astfel de false probleme pentru a le putea rezolva, inducând senzaţia că e înfrânt şi cedează.
Apare însă întrebarea, bine, dar o cedare nu produce o breşă prin care mulţimile vor căpăta curaj? Răspunsul e simplu: voi credeţi că ei nu ştiu cine populează plaiurile astea mirifice?!
Posted in Editoriale
1 Comment