Fără a-mi păsa prea mult de subiect, nu pot să nu observ că subiectul Prințului Nicolae și al retragerii sale de pe iluzoria listă a moștenitorilor tronului României a dispărut de pe wall-urile celor interesați. Din siteurile de știri dispăruse de mult, iar ziare nu prea mai sunt, ca să poți face o statistică.
Subiectul – important, dacă e să te iei după sondajele privind interesele românilor – a ținut capul de afiș cam cât leul omorât în Africa de un dentist american și mult mai puțin decât drama de la Vaslui.
De ce? O explicație este… vara, când subiectele au o volatilitate mai mare ca a apei. O alta este că Prințul este un subiect artificial. El nu e un personaj care s-a impus natural în ierarhia Casei Regale.
El este un produs de imagine. În el a investit o Fundație – cele mai bune exemple sunt știrile despre activitățile sale de binefacere, știri pe care nu le vedeți despre alte personalități care se duc în orfelinate sau case de bătrâni, de fapt, să știți că de câte ori vedeți știri despre astfel de acțiuni să știți că ele nu sunt dictate de interesul publicului, ci sunt forțate de interesele editorului. ”Produsul” a fost lansat cu specialiști în comunicare, designeri de haine, stiliști de tot felul și cineva i-a plătit pe acești oameni.
Din întreaga muncă de comunicare s-a încercat construirea imaginii unei Prințese Diana masculine, imagine pe care publicul cred că a simțit-o ca fiind falsă, așa cum a simțit și cu principiii Margareta și Radu.
Practic, subiectul a murit pentru că singurele personaje autentice din Casa Regală rămân Regele și soția sa, restul fiind forțate înspre public.
One Response to Despre monarhie și un produs de consum retras de pe piață