Gabriel Oprea, un secret plimbat sub ochii tuturor

Publicat in 17 iunie 2015 de Alecu Racoviceanu

Nu că ni s-ar schimba în vreun fel viaţa de zi cu zi, dar văd că unde te uiţi dai de unul sau altul care spun că ştiu ei că următorul premier desemnat al României va fi Gabriel Oprea.
Evident, totul porneşte de la convingerea că Victor Ponta va fi silit să demisioneze după ce – chiar amânată 3 săptămâni – va fi audiat la DNA şi va fi pus sub învinuire pentru faptele care au legătură cu munca de avocat.
Şi eu cred că nu va reuşi să îmbine la infinit calitatea de suspect că aceea de premier. Va ceda, înfrânt nu de fapte din trecut – până la sentinţă mai e mult – ci de declaraţiile sale din ultimii ani, în care a ţinut prosteşte isonul duşmanilor săi, în discursurile de „stat de drept” sau „justiţie independentă”.
Şi ce se va întâmpla atunci? Gabriel Oprea va fi premier interimar.
Preşedintele Klaus Iohannis e silit să desemneze un premier din majoritatea parlamentară demonstrată la votul recentei moţiuni de cenzură. Este Gabriel Oprea acea persoană? L-am auzit pe Mihai Răzvan Ungureanu, vorbind la emisiunea Ultimul Cuvânt din 16 iunie, şi mi s-a părut că ne-a anunţat că nu crede că preşedintele îl va desemna pe preşedintele UNPR.
Şi atunci pare că zbaterea mediatică din ultimele zile a fost fără efect pentru Oprea? Nu, pentru că eu nu cred că el a urmărit mediatizarea pentru a fi premier, ci doar pentru a anunţa cât mai ferm că nu ajută la destrămarea coaliţiei de la guvernare ( deşi unii au crezut asta până în ultima clipă a moţiunii, vezi aici oda pe care i-a cântat-o Cătălin Predoiu cu o zi înainte de votul din Parlament).
Oprea a expus public şi condiţiile pentru a nu rupe guvernarea ( statul de drept, modificările aduse Codului Penal şi celui de Procedură Penală) condiţii în consonanţă cu discursul public al lui Iohannis, care astfel are motive pentru a nu îi refuza prezenţa în noul Cabinet.
Cabinet condus de… Două nume sunt deocamdată vehiculate, George Maior şi Florin Georgescu. Iar Oprea ar avea poziţia cea mai bună din punct de vedere politic în Guvern. Majoritatea care îl va susţine? Cea actuală.
Evident, ăsta e doar un scenariu.

Posted in Editoriale | Leave a comment

Premier din noul PNL? Şi dacă… „ghinion”?

Publicat in 10 iunie 2015 de Alecu Racoviceanu

Exerciţiul de la respingerea cererii de începere a urmăririi penale sugerează rezultatul votului de la moţiunea de cenzură depusă de PNL împotriva Guvernului Victor Ponta.
Evident, spiritul visător al românului nu se poate înfrâna să facă în continuare scenarii. Cele de astăzi au la temelie două (aproape) certitudini.
Prima este că negociatorii PNL pentru formarea unei noi majorităţi le spun celor dispuşi să schimbe tabăra că dacă nu o fac pentru votul acestei moţiuni, mai târziu nu mai e nevoie de ei şi, evident, nu vor participa la împărţirea plăcintei noii guvernări.
A doua certitudine este că procurorii nu vor încheia lupta cu Victor Ponta doar pentru că au primit un vot negativ în Camera Deputaţilor. Ordonanţa de începere a urmăririi penale va fi „spartă” în două. Partea care ţine de activitatea de premier va merge la un procuror care va aduna noi probe şi, cel mai probabil, va face o nouă cerere de ridicare a imunităţii. Partea care ţine de avocatură va rămâne la dosarul lui Dan Şova şi va fi trimisă relativ repede în instanţă, ba chiar e posibil ca premierul să fie pus sub control judiciar… doar aşa ca să viziteze o secţie de poliţie mai des decât Palatul Victoria.
Din momentul trimiterii în judecată, lucrurile se schimbă şi din perspectiva demisiei premierului, dar şi din cea a discutabilei suspendări din funcţie.
În concluzie, drumul aproape sigur al lui Victor Ponta spre o fundătură ridică două probleme la votul pe moţiune.
Primul scenariu – mai puţin credibil – este că vor fi trădări masive în tabăra PSD, nu pentru că indecişii nu mai au răbdare, ci pentru că nu vor să piardă trenul guvernării.
Al doilea scenariu este că PSD va ţine strâns cu dinţii de Palatul Victoria, lăsându-l pe Victor Ponta să se descurce aşa cum o putea să nu ajungă în situaţia jignitoare a controlului judiciar. Adică merg cu Ponta până acesta nu va mai putea merge şi or vedea ei ce fac atunci.
Al treilea scenariu care circulă zilele astea este că, după respingerea moţiunii, Ponta demisionează. Care ar fi avantajul actualei majorităţi? E evident că prin respingerea moţiunii demonstrează că sunt uniţi şi vor încerca să-l oblige pe Klaus Iohannis să desemneze un premier din rândul lor cu misiunea de a face un nou Cabinet.

Posted in Editoriale | Leave a comment

Victor Ponta nu merită să fie salvat

Publicat in 9 iunie 2015 de Alecu Racoviceanu

Victor Ponta nu merită nimic din toate energiile declanşate nici pentru salvarea sa nici pentru a fi demis. La această oră nu i se întâmplă nimic din ceea ce au păţit alţii înaintea sa, persoane despre care a dat din gură că ar fi victime sau dimpotrivă, dar pentru care nu a pus umărul, nici la salvare, nici la îngropare.
Ponta a căzut în propria plasă, întinsă doar pentru a fi mângâiat pe frunte de vreo doi occidentali, sensibili la declaraţiile din spaţiul public.
Tot el este victima promisiunilor făcute doar aşa, că dă bine. Poate că după ce Traian Băsescu ne-a minţit că demisionează în 5 minute şi după ce Crin Antonescu ne-a promis zadarnic retragerea din politică încă din 2012, merităm şi un politician care, dacă a promis că demisonează dacă e cercetat, să fie silit să se ţină de cuvânt.
Poate că lupta grupării sale politice merită încă o şansă, mai ales dacă adversarii lor sunt o bandă de revopsiţi la fel de periculoşi ca duşmanii lor de acum, dar nu cu orice preţ. Unele cauze, chiar bune, pierd din strălucire în funcţie de personajul care le reprezintă public.
Scenariul cel mai plauzibil este că procurorii nu vor primi avizul pentru a începe urmărirea penală pentru toate acuzaţiile, dar o vor face pentru faptele din perioada în care Ponta era simplu avocat. Chiar dacă preşedintele Klaus Iohannis nu-l va suspenda, premierul poate fi şicanat prin impunerea controlului judiciar. Forţarea demiterii sau a demisiei este perfect credibilă, chiar după votul din Parlament. De asemenea, e credibilă şi varianta a doua, procurorii renunţă la inculparea lui Ponta. Deşi experienţa Vozganian sau Borbely demonstrează că în toamnă premierul se poate trezi cu o nouă cerere formulată pe numele său.
E clar că prăbuşirea Guvernului declanşează o criză. Pe de o parte, alianţa din jurul PSD, dacă e fermă pe poziţie, va încerca să-şi impună un premier. Pe de altă parte, fragila unitate a PNL va fi greu încercată. Nu se va găsi rapid un Cabinet care să adune majoritatea în Parlament. Va fi o vară de scandaluri, trădări, dar probabil necesară pentru a se restarta cele două poluri majore din politică.
Nu e cinstit nici ca, ajutaţi de o conjunctură politico-penală, pedeliştii să revină la guvernare.
Nu e mai nimic cinstit în această afacere, dar un lucru e cert: personajul Victor Ponta nu merită să fie salvat!

Posted in Editoriale | Leave a comment

Primele scenarii după „suspectarea” lui Ponta

Publicat in 5 iunie 2015 de Alecu Racoviceanu

1. Premierul demisionează, dar la consultările de la Cotroceni se merge cu majoritatea deja formată, în speranţa că va fi desemnat premier PSD.
2. Începerea urmăririi penale cade în Parlament, deşi multe din acuzaţii vor fi cercetate în continuare, fiind săvârşite înainte de a fi premier. Astfel se testează şi majoritatea din jurul său. Cel puţin în Camera Deputaţilor.
3. Ponta demisionează, e desemnat Cătălin Predoiu şi ne petrecem vara cu un interimat la toate ministerele. Se încearcă forţarea lui pentru o alianţă PNL-PSD, care să gestioneze ţara până la alegeri.

Posted in Editoriale | Leave a comment

Banc cu Alina Gorghiu

Publicat in 5 iunie 2015 de Alecu Racoviceanu


La o reuniune de partid, Alina Gorghiu spune:
-Zorii unei noi majorităţi parlamentare se arată la orizont!
Unul din spate îi intreabă pe cei din jur:
-Ce e aia „orizont”?
-E o linie imaginară între cer şi pământ, care are proprietatea că se îndepărtează de câteori te duci înspre ea.
-Ah, acum am înţeles de ce zice de o nouă majoritate.

Posted in Editoriale | Leave a comment

Banc cu Băsescu, Udrea şi Săftoiu

Publicat in 26 mai 2015 de Alecu Racoviceanu

Cică Udrea, Săftoiu şi Băsescu erau la pescuit. Prind peştişorul de aur şi începe ritualul cu dorinţele.
Prima e Udrea. Îi şopteşte ceva peştişorului. Paf! Se împlineşte o dorinţă.
Îi vine rândul lui Băsescu. Şopteşte ceva, gata şi a doua dorinţă.
Săftoiu îi spune peştişorului: Vreau să scriu un best seller!
Şi paf! Peştişorul îi spune dorinţele primilor doi.

PS Dacă luăm în serios astfel de personaje riscăm să pierdem cea mai frumoasă trăsătură a românilor, simţul umorului. De păstrarea vie a balcanismului din noi se ocupă ei.

Posted in Editoriale | Leave a comment

Mitul noii majorităţi spulberat definitiv. Blaga, ţintit după modelul Vanghelie şi Geoană

Publicat in 21 mai 2015 de Alecu Racoviceanu

Iohannis, Ponta şi Băsescu se încaieră precum clovnii în pauzele lăsate de acrobaţi, în timp ce „zburătorii” din fiecare tabără cad de pe trapez direct în arenă.
Percheziţiile făcute la firma de pază administrată de Ionuţ Andrei Rudeanu, ginerele lui Vasile Blaga, spulberă defintiv orice speranţă de modificare a majorităţii parlamentare. Mai ales că e vorba de Senat, unde lucrurile păreau la un moment dat tranşate în favoarea liderului democrat-liberal-neoliberal.
Asta, evident, dacă după legarea numelui lui Mircea Geoană de dosarul lui Marian Vanghelie, mai credea cineva că se mai negociază noi alianţe.
Nu întâmplător aduc numele lui Vanghelie în discuţia despre Blaga. Cele două cazuri seamănă izbitor. Ca şi la Blaga, despre Vanghelie se vehicula că are dosar la DNA şi, tot ca Blaga, părea intangibil, toate datele indicând că este cruţat pentru a putea negocia demolarea lui Victor Ponta. Între timp, însă, la instituţiile din subordinea Parchetului General şi ale Ministerului de Interne se strângeau date din dosare aparent fără legătură directă cu el. Când dosarul a fost beton, a fost trimis DNA.

Posted in Editoriale | Leave a comment

Criza din Burkina Faso demonstrează o periculoasă coabitare Iohannis-Ponta-Servicii

Publicat in 19 mai 2015 de Alecu Racoviceanu

Numărând zilele lui Liviu Dragnea în Guvern sau copacii care se taie până se pun de acord Parlamentul cu Guvernul şi Preşedinţia pe Codul Silvic, de mai bine de o lună am pierdut din vedere că un român este victima unei răpiri în Africa. Dinspre Cotroceni şi Victoria au venit numai mesaje de genul „situaţia este controlată de serviciile specializate”.
Tehnic, întârzierea izbucnirii unui scandal public îşi are rostul său. În primul rând revendicările celor care îl reţin pe român sunt cu atât mai mari – fie că sunt financiare sau politico-militare – cu cât se produce mai multă panică în ţara ţintă. Pe de altă parte, fiind vorba de o răpire a unui angajat al unei firme private, este destul de evident că în primele zile s-a încercat o rezolvare directă. Probabil această încercare a eşuat, poate chiar victima şi-a schimbat locurile de detenţie, poate chiar a fost vândut/cedat/furat de o altă grupare decât cea care a efectuat răpirea.
Pe de altă parte, situaţia este una aparte, ea demonstrează că preşedintele şi premierul au lăsat totul pe seama serviciilor, ca şi cum nu ar fi avut nici atribuţii nici posibilităţi în domeniu. Ponta este cel care a „trădat” această delăsare în braţele SIE şi SRI, spunând că va lua legătura cu Iohannis după apariţia mesajului de revendicare.
Coabitarea pe dulcea muzică de leagăn pe care serviciile o fredonează la urechile celor doi este suportabilă în astfel de situaţii, dar ea se poate întinde şi în viaţa de zi de zi, asupra temelor care ţin de orice altceva decât terorismul. Un exemplu este cererea preşedintelui de a primi informări despre întâlnirile liberalilor cu tăietorii de lemne.
Şi legănatul în braţele serviciilor este periculos.Pentru democraţie.

Posted in Editoriale | Leave a comment

De ce nu renunţă PSD la Dragnea şi PNL la Frunzăverde? Pentru că au nevoie de ei

Publicat in 18 mai 2015 de Alecu Racoviceanu

În aceste zile, ipocrizia vorbitorilor în public s-a făcut din nou simţită în cea mai hâdă formă a sa. Mâncătorii de rahat au două oale la dispoziţie: prima este umplută cu măgăria păstrării lui Liviu Dragnea pe poziţiile din PSD, a doua fiind plină până la refuz cu stenogramele din dosarul în care este cercetat liderul PNL Sorin Frunzăverde. Şi fiecare tabără se năpusteşte pe oala sa şi îşi stropeşte adversarii, făcându-se că nu observă putoarea din propria casă.
De ce, în ciuda unei sentinţe, pesediştii nu renunţă la Dragnea? De ce se expun oprobiului public gratuit, fără a avea alt câştig în afară de privirea umedă de recunoştinţă a liderului ce nu e exclus din conducere? Din aceleaşi motive pentru care liberalii nu îl forţează pe Frunzăverde să demisioneze din conducere. Au nevoie de ei, de şefi din ăştia care ştiu cu ce se mănâncă alegerile şi mobilizarea electorilor.
Nu ţine scuza că la unul e o sentinţă, iar la celălalt e vorba doar de suspiciuni. Ca imagine măcar trebuia vreunul să se distanţeze de ei.
Dar îndrăznesc? Cum să mă distanţez ca liberal de cel care a pregătit fuziunea, expunându-se scandalurilor când a plecat din PDL? Cum să fac asta, ca pesedist, când ar însemna să mă distanţez de portofelul administraţiei publice?

Posted in Editoriale | Leave a comment

La ce rubrică dai audierea lui Geoană, la Politică sau Eveniment?

Publicat in 13 mai 2015 de Alecu Racoviceanu

Mircea Geoană a fost audiat în dosarul lui Marian Vanghelie. Ca martor. Convins că nu e o joacă, fostul preşedinte al PSD a venit însoţit de un avocat.
E, în mod clar, un episod din lungul serial care îl are ca protagonist pe primarul Sectorului 5. Nu e nici prima şi nici ultima audiere importantă din acest dosar. Vanghelie a fost un nod de comunicaţii între multiplele tabere care par sau poate chiar se înfruntă pe scena politică românească.
Şi acum rămâne ca fiecare să-şi extragă din ştirea audierii martorului Geoană ce-l interesează. Un ziarist de eveniment judiciar va înţelege că dosarul lui Vanghelie nu e chiar aşa de simplu cum părea, un denunţător şi un denunţat, ceva expertize financiare. Geoană nu apărea în circuitul iniţial, dacă s-a ajuns să fie întrebat, înseamnă că lucrurile au mers mai departe. E greu de crezut că fostul preşedinte de partid apare în vreun eventual denunţ făcut de primar, Vanghelie are duşmani reali pe care i-ar lovi dacă se va hotărî să pună mâna pe pix. Ştirea se încadrează la Eveniment, pentru că ne vorbeşte de încercările procurorilor de a afla unde s-ar fi putut duce milioanele de euro denunţate de afaceristul Marian Dumitru sau chiar sugerează că denunţurile iniţiale nu l-au vizat numai pe primar.
Un ziarist de politic vede altceva. Înţelege şi el elementele de mai sus şi remarcă faptul că, în ciuda eforturilor, naşterea noului PSRo nu poate fi despărţită încă de arestarea primarului. Poate chiar acest eveniment judiciar este principalul motiv pentru care PSRo nu a mai rupt din PSD şi UNPR. Ăsta e un fapt care a durut în tabăra care susţine depunerea unei moţiuni de cenzură . S-a încercat chiar resuscitarea proiectului când, puţin după arestare, Vasile Blaga şi Cătălin Predoiu au negociat o alianţă cu PSRo, dar tot nu s-au simţit efecte notabile.
Citarea lui Geoană readuce în discuţie tocmai blocajul care a făcut proiectul să stagneze. Doar că acum situaţia este şi mai delicată, prin scandalul intern din marele PNL, prin eşecul total al negocierilor duse de Blaga cu Gabriel Oprea şi prin evidenta întărire a majorităţii din jurul lui Victor Ponta.
Aşa că audierea lui Geoană îşi are semnificaţii în ambele domenii, dar, din punct de vedere politic, pare a fi momentul care anunţă eşecul oricărei moţiuni de cenzură. Din acest moment, Opoziţia nu face decât să aştepte – şi să se roage – ca DNA să avanseze în vreo anchetă destul de mult pentru a se putea forţa demisia premierului. Asta dacă nu avansează în dosarul finanţării PDL.

Posted in Editoriale | 1 Comment
« Postari mai vechi
Postari mai noi »