Scuză
Nu mă dezvăţ să caut, să aflu, să văd lucruri şi apoi să le scriu. Asta fac zilnic de prea mulţi ani, dar uneori mi se face silă de tot ce mă înconjoară şi atunci – simţindu-mă, vorba lui Kris Kristofferson, „nearly faded as my jeans” – scriu puţin altfel, o singură zi pe săptămănă, vinerea, uitând de realitatea pe care o scormonesc permanent, ci inspirat de muzica mea preferată.
-
Tăticii se adună pe taticool.eu
Cele mai citite articole
- La mulți ani, Ponică!
- Nicolae Ceaușescu nu putea muri de Crăciun! Poate cel mult așteptându-l pe Moș Gerilă
- Am plâns de fericire când a murit Ceaușescu. Și nu regret nici o secundă asta
- Ora 4 a devenit ora 3. Și 6 a devenit 7. Jurnal de tătic
- Jurnal de tătic. Doamne, fă-mă creion!
- Dincă și-a semnat astăzi condamnarea la închisoare pe viață
- Proba pierdută de anchetatorii crimelor din Caracal
- Răspunsul (aproape definitiv) la întrebarea: Este sau nu Dincă nebun?
- Răpitor și violator în serie sau ucigaș în serie?
- Jurnal de tătic. Lăsați-mi și mie, măi fetelor, un colțișor din lumea asta! Lamentația unui tată de școlărițe
Alte editoriale
- Nicolae Ceaușescu nu putea muri de Crăciun! Poate cel mult așteptându-l pe Moș Gerilă
- Am plâns de fericire când a murit Ceaușescu. Și nu regret nici o secundă asta
- Dincă și-a semnat astăzi condamnarea la închisoare pe viață
- Proba pierdută de anchetatorii crimelor din Caracal
- Răspunsul (aproape definitiv) la întrebarea: Este sau nu Dincă nebun?
- Răpitor și violator în serie sau ucigaș în serie?
- O părere și o gaură-n fund
- Instituția ”Regele Mihai I” – aruncarea Casei Regale în derizoriu sau salvarea ei?
- ”Fie ca”... BFF și zeii în pielea goală
- Rolul afacerii ”Microsoft” în alegerile prezidențiale din 2014
- O filă cartonată din almanahul pupincurismului românesc
- Cazul bătăii mame-copil de la Constanța. Când autoritățile ridică din umeri, părinții ridică pumnul
- Soluție de părinte: paranoia? Gânduri inspirate de Pedofilul din Drumul Taberei
- Goana CIA după manuscrisul cărții despre Președintele SUA. Rolul jucat de un cronicar de gastronomie și un agent cu nume de sfânt
- De ce s-a oprit Rex Tillerson la București
Blogroll
- Adelin Petrisor
- Adrian Nastase
- Alex Mazilu
- Anatol Basarab
- Blog straniu
- Bogdan Apostolescu
- Codul lui Oreste
- Cristi Sutu
- Cristian Andrei
- Dana Dorian
- Diva de Carton
- Eugen Secmerean
- Florin… văru'
- Folk Forever Folk
- Huiu, Alin Huiu
- Insolent
- Irina Mirela
- Lilick Auftakt
- Lucia ”Trendy” Verona
- Machiaveli – portal
- sClaudiu
- Simona Ionescu
- Teo "Music" Negura
- Tiberiu Lovin & Comp.
- Turambar
- Untaru Fotograful Dement
- Victor Ciutacu
- Vis si Realitate
-
Confidențialitate și cookie-uri: acest site folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest site web, ești de acord cu utilizarea lor.
Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri
Laurențiu Mironescu avea certificat de securitate, eliberat după o verificare a DGIPI
Disputa în jurul certificatului ORNISS deținut sau nu de Laurențiu Mironescu, fost secretar general al Ministerului Administrației și Internelor, e pe cale de a fi rezolvată. Mironescu avea autorizație de acces la informații clasificate (certificat de securitate) nivelul de acces fiind ”strict secret de importanță deosebită”, nivelul fiind conform cu funcția deținută în minister. Pentru astfel de funcții, ce nu implică și accesul la informații de importanță pentru NATO, ORNISS nu emite certificatul, ci doar conducătorul celui ce ar trebui să aibă acces la aceste date, potrivit poziției în structura ministerului.
Pentru a înțelege cum a fost obținut acest certificat trebuie spus că Mironescu i-a luat locul chestorului Cristian Baci, demis la 29 decembrie 2010. Până pe 7 ianuarie, când a fost numit constănțeanul, ministrul a cerut Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) un aviz pentru a putea elibera certificatul de securitate. ORNISS, potrivit articolului 3 din HG 585/2002, era obligat să ceară date doar de la autoritatea de securitate competentă pentru verificarea unui funcționar din MAI, adică DGIPI. Nici o altă structură nu a fost solicitată în acest caz. Evident, nici SRI care monitoriza rețeaua încă din vara anului trecut…
DGIPI a făcut un raport către ORNISS, favorabil lui Mironescu. La rândul său, Oficiul a înaintat ministrului de interne un aviz favorabil emiterii certificatului de securitate. În baza acestui aviz, ministrul a emis autorizația ce i-a permis lui Laurențiu Mironescu să-și desfășoare activitatea, până în data de 24 mai, când a fost reținut.
De ce DGIPI a dat un raport favorabil? Prima ipoteză este că nu știa de acțiunea celor de la DNA, în colaborare cu Poliția de Frontieră, dar e greu de crezut. E posibil ca unitățile MAI menționate mai sus să nu fi știut până unde merge acțiunea din Port. Poate că DGIPI știa, dar decizia de păstrare a secretului asupra operațiunii a fost atât de strictă încât a întocmit un raport inexact ce ajuta la conspirarea operațiunii.
Posted in Editoriale
1 Comment
Ce urâtă zi a ales Fănuş Neagu să moară
Se spune că dacă plouă în ziua în care moare cineva înseamnă că îi pare rău după viaţă. Per a contrario, cum ar spune juriştii, dacă e o zi ca acest 24 mai, atunci poate că sufletul obosit, chinuit de durere, priveşte moartea ca pe o uşurare, o iertare de suferinţă. Cine ştie? Şi totuşi, dacă stau bine să mă gândesc, în afară de vreme ce a fost aşa de frumos? Nimic.
Arestări, dezvăluiri despre murdării, parlamentari care se ceartă pe câţi oameni să lase pe drumuri, speculaţii despre demisia lui Emil Boc, filmuleţe cu Vali Vijelie… Nu l-am cunoscut decât prin ce a scris, dar îmi pare că mozaicul realităţii a fost pigmentat cu multe din lucrurile pe care Fănuş Neagu le ura la societatea noastră, aşa cum ne-o croim de vreo 20 de ani… Şi atunci înseamnă că a fost o zi urâtă. Adică i-a părut rău că ne-a părăsit…
P.S.: Mai mulţi m-au întrebat ce va urma în dosarul vameşilor de la Constanţa. Nu cred că dau în vileag cine ştie ce secret, dar succesiunea logică a evenimentelor este ca DNA să ceară Parlamentului acceptul pentru reţinerea lui Mircea Banias. Din punct de vedere politic îmi e imposibil să anticipez dacă acest gest va creşte sau va diminua şansele unui nou Guvern de a primi votul de încredere în Parlament, dar sunt convins că un astfel de calcul nu va opri firul logic al evenimentelor. Un singur lucru ar putea, după mine, să oprească asta, dacă la audierea din 23 mai sau la cea care va urma, senatorul va colabora cu anchetatorii.
Un calcul în plus făcut în această zi, iar elementele din el fac ziua şi mai urâtă…
Posted in Editoriale
2 Comments
Cică procurorii încarcă tot Parlamentul în dube… banc
Cică vine procuratura şi-i încarcă pe toţi parlamentarii într-o dubă. Porneşte maşina şi gardienii îi aşază pe unii în faţă, pe scaune pe care scrie ”martor”, iar alţii în spate, pe scaune cu menţiunea ”învinuit”. Începe scandal. Se certau toţi între ei, că e discriminare, că împărţeala e pe criterii politice.
La un moment dat, şoferul, enervat de gălăgie, strigă:
-Bă, terminaţi imediat că mie nu-mi pasă de partidele din care vine fiecare. Ia, gata, cei cu cravate portocalii fuga pe scaunele din faţă, restul la învinuiţi!
Citeşte aici un banc cu Obama, Sarkozy şi Băsescu, la o cafea
Posted in Editoriale
2 Comments
Suspendarea președintelui, un simplu discurs de weekend?
Crin Antonescu a fost din nou subiect de dezbatere prin declarația de vineri cum că USL va declanșa procedura de suspendare a președintelui Traian Băsescu. Motivele le știam deja, implicarea în viața unui partid și în politicile economice ale Guvernului, așa cum știți, bănuiesc, și argumentele celor care au explicat de ce toate acțiunile președintelui sunt constituționale. Pare un simplu discurs de weekend, cu argumente și contraargumente cunoscute până la saturație de mai toți posesorii de televizoare din România. Adică o furtună într-un pahar de apă, numai bună de umplut spațiul cu un talk-show între două buletine de știri insipide. Și totuși de data asta, chiar dacă nu văd finalitatea demersului, lipsindu-mi și date și puterea de premoniție, parcă e altceva.
E altceva în primul rând din cauză că mulți parlamentari stau să-și schimbe tabăra. E vorba și de oameni de la Putere, cel mai probabil dintre cei loviți de recentele alegeri din PDL, dar și dintre cei nemulțumiți de schimbările anunțate în structura Cabinetului. Se anunță și trădări din USL, despre cel puțin trei parlamentari se vorbește tot mai intens că ar părăsi Opoziția de dragul apropierii de sursele de lumină și venituri. Problema ”dibuirii” acestor parlamentari este că strategia celor ce i-au antamat este de a trăda într-un moment-cheie, atunci când partidele din care fac acum parte au mai mare nevoie de voturile lor.
Sigur, un astfel de demers nu poate fi suspendarea, miza fiind prea mare ca să te bazezi doar pe cuvântul de onoare al unui despre care știi cert că e trădător, dar o eventuală moțiune de cenzură sau o lege importantă ar putea fi considerat un moment propice pentru a le testa capacitatea de a se ține de cuvânt.
Posted in Editoriale
1 Comment
Obama, Sarkozy și Băsescu erau la o cafea… banc
Cică Obama, Sarkozy și Băsescu stăteau la o cafea și schimbau o vorbă.
Obama: Eu am avut un singur dușman, Osama, dar Dumnezeu a avut grijă de poporul american și l-au găsit pușcașii marini…
Sarkozy: Și eu am avut un dușman, dar Cel de Sus a avut milă și l-au arestat, pentru că a violat o menajeră…
Băsescu lasă cafeaua, ia telefonul de pe masă, sună pe cineva și strigă: De mâine toată ziua vă rugați și dați acatiste… să nu vă mai aud cu copilării de genul spa la Vîntu!!!!!!!!!!!!!!!!
Posted in Editoriale
3 Comments
Iubitorii de cai bat în lemn, SRI Iaşi bate-n pereţi
Poate pentru unii poate părea ciudat ce se întâmplă la Iaşi, se găsesc două camere de filmat în birourile unor consilieri, DNA le revendică, subliniind că au fost montate cu acordul judecătorilor, iar a doua zi SRI verifică întreaga clădire pentru a depista şi alte mijloace de înregistrare amplasate în sediul Consiliului Judeţean. Au apărut deja informaţii pe surse cum că unul dintre foştii şefi ai Diviziei judeţene de informaţii ar fi un apropiat al liberalilor…, sugerându-se chiar că vicepreşedintele liberal al CJ ar fi avut informaţia privind montarea camerei de luat vederi de la un fost lucrător SRI.
Sincer, în evoluţia evenimentelor de la Iaşi sunt elemente clare că a existat o scurgere de informaţii, iar sursa a fost destul de credibilă pentru ca toată presa să fie chemată înainte de a se scobi în perete. Dacă aveau răbdare şi spărgeau peretele înainte de a chema televiziunile, ţinea povestea cu privitul peretelui în soare. Practic, e incredibil să vezi o pată pe perete şi să fi atât de sigur încât să rişti să te faci de kko în faţa ziariştilor. Nu, e clar, ştiau… dar ce poate părea de neînţeles este acţiunea ulterioară a SRI.
Dacă mijloacele de înregistrare au fost montate legal, de ce ar deconspira serviciul secret o acţiune a DNA? Păi cine a zis că o deconspiră? La Iaşi, a avut loc, a doua zi după scandalul camerelor găsite, cea mai amplă operaţiune de liniştire a celor implicaţi cu un singur scop evident, culegerea de informaţii în continuare.
P.S.: Cea mai groaznică imagine a statului român, aşa cum e el acum, o dau cei care căutau cu un camion plin de cai torturaţi un călău…
Posted in Editoriale
Leave a comment
Banc cu Strauss-Kahn
Cică, menajera de la Sofitel era în camera de hotel unde spunea că a violat-o Strauss-Kahn, însoțită de celebrii detectivi de la NYPD. La cercetare, au găsit 4 pete de sânge, 3 pe așternut și una pe perete.
Menajera le explica anchetatorilor: Astea 3 pete de sânge sunt locurile unde bestia m-a abuzat sexual..
Dar unul dintre detectivi întreabă: Bine, bine, dar pata de pe perete?
Iar ea spune: Acolo domnul a dat cu capul după ce i-am spus că s-ar putea să am SIDA…
PS Care este șansa ca un om care putea avea orice femeie își dorea să violeze singura menajeră bănuită că are SIDA?
Posted in Editoriale
5 Comments
Frica de Blaga păzeşte pepenii Guvernului
Ce şoc, mai ales pentru cei care – mai sub pretextul reformării PDL, mai lăcrimând că procentul partidului va trebui să se ridice pe vârfuri pentru a fi văzut la poza de grup – se aşteptau ca Emil Boc să plece de la Palatul Victoria de a doua zi după ce va fi ales preşedinte al PDL! Mai rezervaţi au fost cei care au luat în calcul faptul că impunerea unei anumite echipe la conducerea partidului va avea şi un cost clar: nesiguranţa pentru votul de susţinere, instalare pentru un nou Cabinet.
După ultimele declaraţii ale premierului şi ale celor mai aprigi susţinători ai săi din timpul campaniei interne, Roberta Anastase şi Gheorghe Flutur, se pare că mult-aşteptata demisie de dragul partidului se mai amână. Se amână, aşa cum era şi normal, până când se fac jocurile ca un nou Cabinet să nu dea cu capul de pragul Parlamentului. Între timp, e plasată în prim-plan o aşa-zisă supărare a lui Traian Băsescu, despre care se induce ideea că ar fi fost minţit de Boc, care l-ar fi amăgit cu o demisie dacă este sprijinit să păstreze partidul. Pe bune? Cum să facă Boc asta? Să se certe el cu preşedintele pentru o demisie pe care şi el şi-o doreşte? Nu.
Adevărul este că toţi cei implicaţi ştiu că la această oră Puterea nu poate risca nici măcar o remaniere mai amplă pentru că votul de încredere în Parlament este puternic pus sub semnul întrebării. Subliniez: încă.
P.S.: Pe lângă desemnarea unui ministru la Muncă (Raluca Turcan fiind favorită, dată fiind supărarea după votul de duminică), miniştrii despre care se vorbeşte că ar putea fi remaniaţi sunt Gheorghe Ialomiţianu şi Valeriu Tabără, pentru ultimul făcându-se loc proaspătului independent politic Valeriu Steriu.
Posted in Editoriale
1 Comment
Mircea Geoană şi Vasile Blaga la biserică… banc
Cică Mircea Geoană şi Vasile Blaga erau în biserică, unul lângă celălalt. Căzuţi în genunchi se rugau la icoanele făcătoare de minuni.
Geoană: Doamne, te implor fă o minune şi la viitoarele alegeri dă-mi cinci milioane de voturi în plus! Să fiu şi eu preşedintele ţării, că o să ridic multe biserici şi o să fac danii în fiecare zi…
Blaga: Doamne, fă o minune să am şi eu măcar 200 de voturi în plus, să câştig următoarele alegeri în partid…
Geoană: Da, Dumnezeul meu, şi dacă înving o să…
Blaga: Doamne, doar 200 de voturi, atât a lipsit…
Geoană: Auzi, mă, îţi dau eu 200 de voturi, da’ lasă-l pe Dumnezeu să se concentreze!
Posted in Editoriale
1 Comment
Blaga, „trădat” de aproximativ 250 de delegaţi la Convenţia PDL
Surse din anturajul marelui pierzător al cursei pentru preşedinţia PDL mi-au spus că, la votul de sâmbătă, susţinătorii lui Vasile Blaga se mai bazau pe 250 de delegaţi, provenind de la 5-6 filiale mari, care promiseseră la negocierile din ultimul timp că vor vota pentru moţiunea lor. Aceleaşi surse spun că trecerea dintr-o tabără în cealaltă s-a făcut în cursul serii de vineri, când promotorii moţiunii lui Emil Boc au avut mai multe discuţii cu aceşti delegaţi.
Dacă opţiunile nu s-ar fi schimbat – deşi e foarte posibil ca filialele respective doar să fi minţit şi să fi jucat de la început la două capete –, rezultatul votului ar fi fost mult mai strâns, Blaga şi Boc strângând fiecare aproximativ 620 de voturi, ba chiar înregistrându-se un uşor avantaj al „buldogilor”. Nu că această ştire ar schimba cu ceva situaţia actuală a partidului, dar ea spune mult despre felul în care ar putea juca echipa lui Blaga dacă va fi nevoie de un vot de încredere pentru un viitor Cabinet.
Legat de un nou Guvern, aproape toate vocile care se dau „iniţiate” în domeniu îl dau ca sigur pe Mihai Tănăsescu drept viitorul premier independent. Deja, însă, există voci din tabăra Blaga care spun că această mutare ar putea însemna o scădere a PDL din două motive, puternicele legături ale lui Tănăsescu în PSD, partidul din care provine, şi mesajul dat populaţiei că ţara este predată la cheie Fondului Monetar Internaţional.
P.S.: M-am gândit în ultimul timp cine a avut nevoie de candidatura lui Theodor Paleologu la preşedinţia partidului. După mine, diplomatul a fost soluţia ideală pentru a strânge voturile reformiştilor din partid care nu puteau vota cu Emil Boc, pentru că-şi alterau mesajul din interiorul PDL şi exista şi riscul de a alunga din votanţii premierului prin atacurile violente pe care le-au avut de-a lungul timpului împotriva liderilor diverselor organizaţii.
Posted in Editoriale
3 Comments
Laurențiu Mironescu avea certificat de securitate, eliberat după o verificare a DGIPI
Disputa în jurul certificatului ORNISS deținut sau nu de Laurențiu Mironescu, fost secretar general al Ministerului Administrației și Internelor, e pe cale de a fi rezolvată. Mironescu avea autorizație de acces la informații clasificate (certificat de securitate) nivelul de acces fiind ”strict secret de importanță deosebită”, nivelul fiind conform cu funcția deținută în minister. Pentru astfel de funcții, ce nu implică și accesul la informații de importanță pentru NATO, ORNISS nu emite certificatul, ci doar conducătorul celui ce ar trebui să aibă acces la aceste date, potrivit poziției în structura ministerului.
Pentru a înțelege cum a fost obținut acest certificat trebuie spus că Mironescu i-a luat locul chestorului Cristian Baci, demis la 29 decembrie 2010. Până pe 7 ianuarie, când a fost numit constănțeanul, ministrul a cerut Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) un aviz pentru a putea elibera certificatul de securitate. ORNISS, potrivit articolului 3 din HG 585/2002, era obligat să ceară date doar de la autoritatea de securitate competentă pentru verificarea unui funcționar din MAI, adică DGIPI. Nici o altă structură nu a fost solicitată în acest caz. Evident, nici SRI care monitoriza rețeaua încă din vara anului trecut…
DGIPI a făcut un raport către ORNISS, favorabil lui Mironescu. La rândul său, Oficiul a înaintat ministrului de interne un aviz favorabil emiterii certificatului de securitate. În baza acestui aviz, ministrul a emis autorizația ce i-a permis lui Laurențiu Mironescu să-și desfășoare activitatea, până în data de 24 mai, când a fost reținut.
De ce DGIPI a dat un raport favorabil? Prima ipoteză este că nu știa de acțiunea celor de la DNA, în colaborare cu Poliția de Frontieră, dar e greu de crezut. E posibil ca unitățile MAI menționate mai sus să nu fi știut până unde merge acțiunea din Port. Poate că DGIPI știa, dar decizia de păstrare a secretului asupra operațiunii a fost atât de strictă încât a întocmit un raport inexact ce ajuta la conspirarea operațiunii.
Posted in Editoriale
1 Comment
Ce urâtă zi a ales Fănuş Neagu să moară
Se spune că dacă plouă în ziua în care moare cineva înseamnă că îi pare rău după viaţă. Per a contrario, cum ar spune juriştii, dacă e o zi ca acest 24 mai, atunci poate că sufletul obosit, chinuit de durere, priveşte moartea ca pe o uşurare, o iertare de suferinţă. Cine ştie? Şi totuşi, dacă stau bine să mă gândesc, în afară de vreme ce a fost aşa de frumos? Nimic.
Arestări, dezvăluiri despre murdării, parlamentari care se ceartă pe câţi oameni să lase pe drumuri, speculaţii despre demisia lui Emil Boc, filmuleţe cu Vali Vijelie… Nu l-am cunoscut decât prin ce a scris, dar îmi pare că mozaicul realităţii a fost pigmentat cu multe din lucrurile pe care Fănuş Neagu le ura la societatea noastră, aşa cum ne-o croim de vreo 20 de ani… Şi atunci înseamnă că a fost o zi urâtă. Adică i-a părut rău că ne-a părăsit…
P.S.: Mai mulţi m-au întrebat ce va urma în dosarul vameşilor de la Constanţa. Nu cred că dau în vileag cine ştie ce secret, dar succesiunea logică a evenimentelor este ca DNA să ceară Parlamentului acceptul pentru reţinerea lui Mircea Banias. Din punct de vedere politic îmi e imposibil să anticipez dacă acest gest va creşte sau va diminua şansele unui nou Guvern de a primi votul de încredere în Parlament, dar sunt convins că un astfel de calcul nu va opri firul logic al evenimentelor. Un singur lucru ar putea, după mine, să oprească asta, dacă la audierea din 23 mai sau la cea care va urma, senatorul va colabora cu anchetatorii.
Un calcul în plus făcut în această zi, iar elementele din el fac ziua şi mai urâtă…
Posted in Editoriale
2 Comments
Cică procurorii încarcă tot Parlamentul în dube… banc
Cică vine procuratura şi-i încarcă pe toţi parlamentarii într-o dubă. Porneşte maşina şi gardienii îi aşază pe unii în faţă, pe scaune pe care scrie ”martor”, iar alţii în spate, pe scaune cu menţiunea ”învinuit”. Începe scandal. Se certau toţi între ei, că e discriminare, că împărţeala e pe criterii politice.
La un moment dat, şoferul, enervat de gălăgie, strigă:
-Bă, terminaţi imediat că mie nu-mi pasă de partidele din care vine fiecare. Ia, gata, cei cu cravate portocalii fuga pe scaunele din faţă, restul la învinuiţi!
Citeşte aici un banc cu Obama, Sarkozy şi Băsescu, la o cafea
Posted in Editoriale
2 Comments
Suspendarea președintelui, un simplu discurs de weekend?
Crin Antonescu a fost din nou subiect de dezbatere prin declarația de vineri cum că USL va declanșa procedura de suspendare a președintelui Traian Băsescu. Motivele le știam deja, implicarea în viața unui partid și în politicile economice ale Guvernului, așa cum știți, bănuiesc, și argumentele celor care au explicat de ce toate acțiunile președintelui sunt constituționale. Pare un simplu discurs de weekend, cu argumente și contraargumente cunoscute până la saturație de mai toți posesorii de televizoare din România. Adică o furtună într-un pahar de apă, numai bună de umplut spațiul cu un talk-show între două buletine de știri insipide. Și totuși de data asta, chiar dacă nu văd finalitatea demersului, lipsindu-mi și date și puterea de premoniție, parcă e altceva.
E altceva în primul rând din cauză că mulți parlamentari stau să-și schimbe tabăra. E vorba și de oameni de la Putere, cel mai probabil dintre cei loviți de recentele alegeri din PDL, dar și dintre cei nemulțumiți de schimbările anunțate în structura Cabinetului. Se anunță și trădări din USL, despre cel puțin trei parlamentari se vorbește tot mai intens că ar părăsi Opoziția de dragul apropierii de sursele de lumină și venituri. Problema ”dibuirii” acestor parlamentari este că strategia celor ce i-au antamat este de a trăda într-un moment-cheie, atunci când partidele din care fac acum parte au mai mare nevoie de voturile lor.
Sigur, un astfel de demers nu poate fi suspendarea, miza fiind prea mare ca să te bazezi doar pe cuvântul de onoare al unui despre care știi cert că e trădător, dar o eventuală moțiune de cenzură sau o lege importantă ar putea fi considerat un moment propice pentru a le testa capacitatea de a se ține de cuvânt.
Posted in Editoriale
1 Comment
Obama, Sarkozy și Băsescu erau la o cafea… banc
Cică Obama, Sarkozy și Băsescu stăteau la o cafea și schimbau o vorbă.
Obama: Eu am avut un singur dușman, Osama, dar Dumnezeu a avut grijă de poporul american și l-au găsit pușcașii marini…
Sarkozy: Și eu am avut un dușman, dar Cel de Sus a avut milă și l-au arestat, pentru că a violat o menajeră…
Băsescu lasă cafeaua, ia telefonul de pe masă, sună pe cineva și strigă: De mâine toată ziua vă rugați și dați acatiste… să nu vă mai aud cu copilării de genul spa la Vîntu!!!!!!!!!!!!!!!!
Posted in Editoriale
3 Comments
Iubitorii de cai bat în lemn, SRI Iaşi bate-n pereţi
Poate pentru unii poate părea ciudat ce se întâmplă la Iaşi, se găsesc două camere de filmat în birourile unor consilieri, DNA le revendică, subliniind că au fost montate cu acordul judecătorilor, iar a doua zi SRI verifică întreaga clădire pentru a depista şi alte mijloace de înregistrare amplasate în sediul Consiliului Judeţean. Au apărut deja informaţii pe surse cum că unul dintre foştii şefi ai Diviziei judeţene de informaţii ar fi un apropiat al liberalilor…, sugerându-se chiar că vicepreşedintele liberal al CJ ar fi avut informaţia privind montarea camerei de luat vederi de la un fost lucrător SRI.
Sincer, în evoluţia evenimentelor de la Iaşi sunt elemente clare că a existat o scurgere de informaţii, iar sursa a fost destul de credibilă pentru ca toată presa să fie chemată înainte de a se scobi în perete. Dacă aveau răbdare şi spărgeau peretele înainte de a chema televiziunile, ţinea povestea cu privitul peretelui în soare. Practic, e incredibil să vezi o pată pe perete şi să fi atât de sigur încât să rişti să te faci de kko în faţa ziariştilor. Nu, e clar, ştiau… dar ce poate părea de neînţeles este acţiunea ulterioară a SRI.
Dacă mijloacele de înregistrare au fost montate legal, de ce ar deconspira serviciul secret o acţiune a DNA? Păi cine a zis că o deconspiră? La Iaşi, a avut loc, a doua zi după scandalul camerelor găsite, cea mai amplă operaţiune de liniştire a celor implicaţi cu un singur scop evident, culegerea de informaţii în continuare.
P.S.: Cea mai groaznică imagine a statului român, aşa cum e el acum, o dau cei care căutau cu un camion plin de cai torturaţi un călău…
Posted in Editoriale
Leave a comment
Banc cu Strauss-Kahn
Cică, menajera de la Sofitel era în camera de hotel unde spunea că a violat-o Strauss-Kahn, însoțită de celebrii detectivi de la NYPD. La cercetare, au găsit 4 pete de sânge, 3 pe așternut și una pe perete.
Menajera le explica anchetatorilor: Astea 3 pete de sânge sunt locurile unde bestia m-a abuzat sexual..
Dar unul dintre detectivi întreabă: Bine, bine, dar pata de pe perete?
Iar ea spune: Acolo domnul a dat cu capul după ce i-am spus că s-ar putea să am SIDA…
PS Care este șansa ca un om care putea avea orice femeie își dorea să violeze singura menajeră bănuită că are SIDA?
Posted in Editoriale
5 Comments
Frica de Blaga păzeşte pepenii Guvernului
Ce şoc, mai ales pentru cei care – mai sub pretextul reformării PDL, mai lăcrimând că procentul partidului va trebui să se ridice pe vârfuri pentru a fi văzut la poza de grup – se aşteptau ca Emil Boc să plece de la Palatul Victoria de a doua zi după ce va fi ales preşedinte al PDL! Mai rezervaţi au fost cei care au luat în calcul faptul că impunerea unei anumite echipe la conducerea partidului va avea şi un cost clar: nesiguranţa pentru votul de susţinere, instalare pentru un nou Cabinet.
După ultimele declaraţii ale premierului şi ale celor mai aprigi susţinători ai săi din timpul campaniei interne, Roberta Anastase şi Gheorghe Flutur, se pare că mult-aşteptata demisie de dragul partidului se mai amână. Se amână, aşa cum era şi normal, până când se fac jocurile ca un nou Cabinet să nu dea cu capul de pragul Parlamentului. Între timp, e plasată în prim-plan o aşa-zisă supărare a lui Traian Băsescu, despre care se induce ideea că ar fi fost minţit de Boc, care l-ar fi amăgit cu o demisie dacă este sprijinit să păstreze partidul. Pe bune? Cum să facă Boc asta? Să se certe el cu preşedintele pentru o demisie pe care şi el şi-o doreşte? Nu.
Adevărul este că toţi cei implicaţi ştiu că la această oră Puterea nu poate risca nici măcar o remaniere mai amplă pentru că votul de încredere în Parlament este puternic pus sub semnul întrebării. Subliniez: încă.
P.S.: Pe lângă desemnarea unui ministru la Muncă (Raluca Turcan fiind favorită, dată fiind supărarea după votul de duminică), miniştrii despre care se vorbeşte că ar putea fi remaniaţi sunt Gheorghe Ialomiţianu şi Valeriu Tabără, pentru ultimul făcându-se loc proaspătului independent politic Valeriu Steriu.
Posted in Editoriale
1 Comment
Mircea Geoană şi Vasile Blaga la biserică… banc
Cică Mircea Geoană şi Vasile Blaga erau în biserică, unul lângă celălalt. Căzuţi în genunchi se rugau la icoanele făcătoare de minuni.
Geoană: Doamne, te implor fă o minune şi la viitoarele alegeri dă-mi cinci milioane de voturi în plus! Să fiu şi eu preşedintele ţării, că o să ridic multe biserici şi o să fac danii în fiecare zi…
Blaga: Doamne, fă o minune să am şi eu măcar 200 de voturi în plus, să câştig următoarele alegeri în partid…
Geoană: Da, Dumnezeul meu, şi dacă înving o să…
Blaga: Doamne, doar 200 de voturi, atât a lipsit…
Geoană: Auzi, mă, îţi dau eu 200 de voturi, da’ lasă-l pe Dumnezeu să se concentreze!
Posted in Editoriale
1 Comment
Blaga, „trădat” de aproximativ 250 de delegaţi la Convenţia PDL
Surse din anturajul marelui pierzător al cursei pentru preşedinţia PDL mi-au spus că, la votul de sâmbătă, susţinătorii lui Vasile Blaga se mai bazau pe 250 de delegaţi, provenind de la 5-6 filiale mari, care promiseseră la negocierile din ultimul timp că vor vota pentru moţiunea lor. Aceleaşi surse spun că trecerea dintr-o tabără în cealaltă s-a făcut în cursul serii de vineri, când promotorii moţiunii lui Emil Boc au avut mai multe discuţii cu aceşti delegaţi.
Dacă opţiunile nu s-ar fi schimbat – deşi e foarte posibil ca filialele respective doar să fi minţit şi să fi jucat de la început la două capete –, rezultatul votului ar fi fost mult mai strâns, Blaga şi Boc strângând fiecare aproximativ 620 de voturi, ba chiar înregistrându-se un uşor avantaj al „buldogilor”. Nu că această ştire ar schimba cu ceva situaţia actuală a partidului, dar ea spune mult despre felul în care ar putea juca echipa lui Blaga dacă va fi nevoie de un vot de încredere pentru un viitor Cabinet.
Legat de un nou Guvern, aproape toate vocile care se dau „iniţiate” în domeniu îl dau ca sigur pe Mihai Tănăsescu drept viitorul premier independent. Deja, însă, există voci din tabăra Blaga care spun că această mutare ar putea însemna o scădere a PDL din două motive, puternicele legături ale lui Tănăsescu în PSD, partidul din care provine, şi mesajul dat populaţiei că ţara este predată la cheie Fondului Monetar Internaţional.
P.S.: M-am gândit în ultimul timp cine a avut nevoie de candidatura lui Theodor Paleologu la preşedinţia partidului. După mine, diplomatul a fost soluţia ideală pentru a strânge voturile reformiştilor din partid care nu puteau vota cu Emil Boc, pentru că-şi alterau mesajul din interiorul PDL şi exista şi riscul de a alunga din votanţii premierului prin atacurile violente pe care le-au avut de-a lungul timpului împotriva liderilor diverselor organizaţii.
Posted in Editoriale
3 Comments