Jurnal de tătic. Percepția bărbaților asupra fustelor scurte

Foto Alex Mazilu

-Tati, îți place fusta asta?
Sincer, mi s-a părut că Alecsia îmi arată o batistuță sau o băsmăluță smulsă de pe capul unei păpuși. ”Fustă” părea cam mult spus.
Dimineața, după ce toată lumea își primește micul dejun, rolul meu se încheie și scena casei este ocupată de agitația fetelor care-și aleg hainele pentru a pleca. Importanța lui Tati se reduce treptat, mergând spre zero barat.
Adevărul e că nu mă supără minutele de liniște de după agitația primelor pregătiri. Îmi trag lângă mine cafeaua și rămân în bucătăria pustie, pradă viciilor, gândurilor și maldărului de vase ce așteaptă să fie spălate.
În primele minute ale fiecărei zile sunt ”stăpânul mic-dejunului”. Trebuie să fiu sigur că Sofia găsește pe masă un bol de cereale cu lapte, dar și o jumătate de sandviș, dacă îi face poftă Alecsia. Pe aceasta din urmă o așteaptă cealaltă jumătate de chiflă. Silvana se mulțumește cu o cafea, îndulcită cu miere și diluată cu un strop de lapte. Pisica Mitzu nu concepe să se trezească și să nu fie paharul plin cu apă proaspătă (Ei bine, da, pisica noastră bea apă din pahar!) și un plic de mâncare răsturnat în castronel. În timp ce fetele mănâncă, am timp să prepar sandvișurile pentru pachetele Alecsiei și Silvanei. Evident, printre picături, arunc și doi pești uscați în bazinul lui Vasile, pentru că nicio broască țestoasă care se respectă nu poate vedea atâta agitație în jurul său fără să vâneze nimic!
Poate pentru cursivitatea poveștii din fila asta de Jurnal nu era nevoie de toată enumerarea asta, dar cred că, măcar uneori, trebuie menționate meritele unui bărbat la bunul mers al familiei! Mai ales că abia am scăpat cu viață după maratonul anual care se încheie pe 8 Martie. Sărutări de mâni, doamnelor!
-Tati, te uiți la fustă? E frumoasă?
Ați observat cum bărbații își schimbă părerea despre fuste în funcție de cine le poartă? Practic, oricâte generații corecte s-ar așeza peste noi, o fustă scurtă nu poate fi privită de toți la fel de corect politic.

Până să fiu tată de fete, credeam că tot orașul trebuie ornat cu fuste cât mai scurte și picioare cât mai lungi! Pentru combinația perfectă picior/fustă, aș fi fost de acord să fie mutată în spatele blocurilor orice statuie, oricare obelisc să fie dărâmat, chiar dacă e aducător de amintiri despre victorii în lupte crâncene, în care au pierit mii de bărbați. Dar acum…
-Tati, dormi? Uită-te la fustă! E frumoasă?
Uitându-mă la bucata de stofă, mare cât să acopere un nas de pisic, m-am trezit că în locul meu vorbește un tată de fete șmecher:
-Vai, ce frumoasă e! Dar zilele astea e cod de ger, e foarte frig. Mai bine iei o salopetă.
Apoi am rămas iar pradă, viciilor, gândurilor și vaselor murdare.
Tot Alecsia m-a extras dintre ele:
-Tati, ai dreptate. Merg în salopetă!
V-am spus că sunt un tată de fete foarte șmecher? V-am spus și acum se confirmă!
-Da, așa fac și fusta o iau în ghiozdan și mă îmbrac la after cu ea!

Comentarii via Facebook

comments

Publicat in Jurnal de tătic. Bookmark permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.