-Tati, de ce florile sunt mai scumpe decât salata?
Trebuie să recunoașteți că uneori fetele au aceleași probleme cu tații lor. E adevărat, la vârsta la care Moș Crăciun e dovada palpabilă că poveștile prind viață… sau viața prinde povești. Nu o dată mă gândisem și eu că florile sunt mai scumpe ca salata.
Când va crește, întrebarea copilăriei se va transforma în ”Ești așa de zgârcit încât nu ai luat niște flori?” pentru ca peste ani dilema să se rezume la „Iar au scumpit ăștia salata!”
Acum, la 6 ani, Alecsia e în faza în care pune niște întrebări care i-ar face și pe înțelepții sihaștrii să ia calea băuturii. Vă spuneam acum câteva zile de ”Cum bagă barza bebelușii în burta mămicilor?”
Dar gura unui părinte atent la ce spune copilul nu se închide niciodată. Stă deschisă a mirare și, taman când să se destindă mușchii faciali, apare altă întrebare și mandibula o ia din nou în jos.
”Ce mănâncă Dumnezeu?” ”De ce petalele florilor sunt lipite prost?” ”Dacă îngerii plâng când ploua, ce fac când ninge? Le curge nasul?”
La asta cu florile ce să-i răspund? Sunt mai scumpe pentru că… știu, e nedrept, trebuia să fie invers, că e și un cost de imagine. Și așa un bărbat arată ridicol cu o floare-n mână, măcar salata o ții în sacoșă, și nici nu trebuie să spui ceva special când o oferi.
Cred că mulți bărbați ar veni lângă mine dacă aș propune ca de acum înainte salata să înlocuiască florile.
Ce simplu ar fi, de exemplu, să te duci la o întâlnire cu o salată. Fie și în pungă. Nu mai trebuie să spui vreo gogomănie de genul ”Uite, un semn de primăvară” sau ”Sper să îți placă” ori, mai greu, ”Când le-am văzut am știut că sunt pentru tine!”
Așa, scoți salata din pungă, o scuturi un pic să se înfoaie și zici doar: ”Mie îmi place cu oțet!”
Și, dacă ei îi place cu lămâie, nu ai decât să-i faci o favoare și să zici ca ea!
Sau dacă trebuie să mergi cu nevasta într-o vizită, nu mai e nevoie de ghidare prin labirintul unei florării. E de ajuns un: ”Dragule, nu uita să iei o salată. Mergem la Ionești diseară”. Și gata!
Hai, să zic merge cel mult un ”Să nu iei din aia creață, că iar o să spună că bați apropouri la părul ei!”
Da, femeile – ah, femeile! – sigur ar compromite și acest proiect. În timp vor apărea comentariile ”A lu’ Georgel e mai înfoiată!” sau ”De unde e asta veștedă, de la bătrânelul care-ți face curte?”
Alecsia mi-a întrerupt șirul gândurilor chiar când eram la ușa soacră-mii, cu un braț de salate:
-Tati, hai ia o salata și să plecăm din piață!
Probabil că trezirea bruscă la realitatea pieței în care eram nu m-a rupt complet de visul bărbătesc:
-Stai, nici nu știi ce important e să alegi salata perfectă!
Foto Alex Mazilu
One Response to Jurnal de tătic. De ce nu oferim salată în loc de flori?