E greu să fii minoritate în casă. Nu mă înțelegeți greșit, toți îți zâmbesc când te văd…
Îți vorbesc frumos. Te mai trezești, uneori, și cu un ”pupăcel” zgomotos, urmat de mângâierea unui păr parfumat a floare de câmp. Dar când e vorba de decizii care pe moment par vitale…
-Vinerea asta nu am emisiune și băieții se strâng la Marius, așa că…
-Așa că?
Silvana doar dă tonul. Celelalte preiau mingea din voleu.
-Mergem la Marius?
Alecsia a sărit de 6 ani, dar tot crede că orice ieșire aduce ceva bun. Sofia, la 3 ani, e gata să-și urmeze ”sulioara mea” ( știu, și pe noi ne distrează cuvântul) oriunde:
-Petlecele!
-Nu e petrecere. Sunt numai oameni mari acolo. E și fum de țigară și e plictisitor.
Părea că le-am convins, dar m-am gândit să le mai dau un argument pentru a nu mă urma la Marius:
-Și vorbesc foarte urât!
-Când nu intră doi popi?
Silvana reduce totul la vulgar. Inclusiv micile activități cu care bărbații își agrementează întâlnirile săptămânale.
-Sunt popi? Mergeți la biserică?
Din fericire, Alecsia nu are încă aptitudinile de a citi planurile ascunse de frazele bărbaților.
-Vleau și eu la Doamne-Doamneee!
-Nu, fetelor, tati pleacă singur și ne lasă pe noi acasă!
Sunt sigur că în clipa aia pisica Mitzu a deschis ochii și a aruncat două fulgere verzi iar broasca țestoasă Vasile a ridicat capul din apă.
-Fără noi?
-Fălă noi?
-Miau?
-Da, are o seară de vineri liberă și pleacă…
În câteva secunde planul meu s-a năruit. Am pus mâna-n smocul Sofiei și am spus:
-Tati nu pleacă.
Am și oftat. Apoi am auzit-o pe Silvana:
-Dacă stai tu cu ele, întârzii eu. Puțin. I-am promis Emei că…
Am oftat din nou. Ca și cum înțelegeam pentru prima oară că trei dame bat doi popi!
Foto Alex Mazilu
