-Tati, ce e ăla buzdugan?
Acum câțiva ani, pierdeam timpul cu Alecsia, făcând planuri de Crăciun. De la lista pe care Moșul trebuia negreșit să o primească am ajuns la povești.
-E o armă.
-Ce e aia armă?
-E ceva cu care faci rău altor oameni.
-Aha. Arată-mi și mie un buzdugan!
-Nu are tati.
A stat puțin pe gânduri.
-Zmeul face rău ușii cu trei zile înainte de a veni acasă.
Logic, eram încă în perioada când dădeam ”nana” colțurilor de care se lovea.
-Nu, zmeul doar o anunța pe Cosânzeana că vine acasă.
Iar am pus-o pe gânduri.
-Nu avea telefon?
-Nu.
M-a privit îndelung…
-Aha.
-Aha, ce?
-De aia nu ai tu buzdugan!