Ultimele ore la serviciu erau un chin, din 3 în 3 minute intra cîte unul și spunea „nu puteam să plec fără să-ți urez…” Ba puteai, boule, puteai să pleci, chiar învârtindu-te! Iar coronița de brad, pusă-n cuiul din perete unde-n restul anului stă calendarul cu peisaje cretine, emana un aer de sărăcie învelită-n ambalaje goale de bomboane de pom. Telefonul… bâzâia continuu. Nici nu se mai obosea să citească, toate erau la fel, îngerii, steluța, pomul, iubirea semenilor. Încercă să facă abstracție de tot, se ascundea undeva pe net, naviga, intra aiurea pe siteuri, doar-doar cei care intrau în birou să creadă că are treabă și să scurteze la maxim chestia cu „anul nou să…”
O ofertă îi atrase atenția. Intră pe chat cu Moș Crăciun! Muzica de fundal invadă camera.
Bing Crosby & Andrews Sisters
O fi cu bani? Evident, dar avea cardul de la serviciu. La câte suportase numai în ultimele ore puteau să achite și ei câteva minute pe net.
Introdu-se parola primită prin sms și așteptă. Nu se întâmpla nimic. Țeapă? La un moment dat apăru un cadru de chat.
mos_craciun2011: Bună
eu9691: Sal… cf aici?
mos_craciun2011: Nimic. Tu?
eu9691: Cum nimic? Nu primești liste de cadouri? Nu întrebi copiii dacă au fost cuminți…
mos_craciun2011: Nu. De unde copii pe un site plătit?
eu9691: Păi atunci cum…
mos_craciun2011: Cum ce? Doar nu mă crezi nebun să mă cocoț pe clădiri, să-mi rup dracului gâtul!
eu9691: Nu credeam eu că există un bătrânel care umblă prin lume și face daruri, dar să ia unul bani pe net și să te mai ia și la mișto…
mos_craciun2011: La mișto? Cum la mișto? Păi ce ți-am făcut? Eu așteptam să-mi mulțumești!
eu9691: Asta-i culmea! Pentru ce să-ți mulțumesc? Că am dat niște bani și tu-mi spui că nu vorbești cu copiii?
mos_craciun2011: Ai primit exact ce ai vrut când ai intrat pe site.
eu9691: De unde știi tu ce îmi doream eu? Doar nu am apucat să-ți spun nimic.
mos_craciun2011: Pe bune? Uite, după ce închizi poți să le spui tuturor că Moș Crăciun e un bou? Nu asta voiai? Să le asculți urările și apoi, când ei dau să te pupe, să le trântești ceva de genul „Ce știi tu? Moș crăciun e un nenorocit, așteaptă-l tu dacă n-ai creier!”
Ieși din site fără să mai răspundă. În timp ce închidea calculatorul se gândi că poate era mai bine dacă nimerea pe siteul ăla căutând o mașină. Cine știe? Poate la anul…
PS Jingle Bells… nu cred că e cineva care să nu fi auzit acest cântec sau să nu-l fi fredonat. E poate cel mai popular cântec de Crăciun și s-au scris cărți despre ritmul de trap de căluț împodobit cu șiraguri de clopoței sau despre refrenul devenit aproape sinonim cu fericirea copiilor așteptându-l pe Moșu’ și totuși… în 1857 când compozitorul său l-a publicat, cântecul era dedicat curselor de trăsuri organizate de Thanksgiving în orașul american Salem, cunoscut lumii pentru rugurile pe care erau arse vrăjitoarele. În timp, versurile originale ale lui James Lord Pierpoint au fost adaptate la peisajul de iarnă. Clopoțeii asociați acum alaiului de Crăciun erau atunci simple semnalizări ale trăsurilor ce circulau noaptea.
Piesa a fost înregistrată pentru prima oară în 1859 pe un cilindru Edison, dar interpretări de succes începe să capete abia după 1943, când o înregistrează legenda swing-ului Bing Crosby, acompaniat de fermecătoarele Andrews Sisters. De atunci nu cred că există star – indiferent de stilul la care a aderat sau de țara de unde provine – care să nu-l fi interpretat.
PPS Crăciun fericit și, dacă aveți pentru Moșul o listă prea lungă, amintiți-vă că în copilărie Moșul ajusta mereu lista cu lucruri pe care nu vi le doreați, dar bieții părinți știau că vă trebuie!
Pingback: Deschide usa, crestine!… « Lunapatrata – Poezie,ganduri,muzica…