Soarele era atât de puternic încât îi topea carnea, oasele. Se contopea plăcut, până la visare, cu prosopul moale de pe șezlong. Muzica de la barul ancorat în nisip îl legăna. Versurile îi plăceau.
Bill Haley – Thirteen Women
Pe sub borul șepcii lăsate mult înspre nas îndrăzni să întredeschidă ochii. Un gând nu-i dădea pace. Avea ceva de făcut azi, dar nu mai știa exact ce. Poate era ceva important sau poate pur și simplu după numai o zi de concediu nu se relaxase îndeajuns ca să conștientizeze că aproape o lună nu avea nimic important de făcut. Privirea îi fu atrasă de o chelneriță. Era în costum de baie și singurul lucru care-o deosebea de o turistă oarecare era un șal purtat în talie, la nodul lui fiind prins un carnețel. Mușchii păreau că se întăriseră la soare, precum carnea uitată-n cuptor. Îți venea să muști din ea. Să înghiți și apoi să verși lacrimi de crocodil ca atunci când în tine se luptă amintirea gustului unei înghițituri de mâncare sățioasă și frica de privirea nutriționistului când te vei spovedi la ușa lui.
Chelnerița purta o farfurie cu bucăți groase de pepene roșu. Era rece, nu știe cum, dar se vedea asta pe el. Era dulce, nu știe cum, dar se vedea asta pe el… Care o fi treaba aia de o avea de făcut? Nu-și amintea, oricât se străduia.
Felia de pepene a ajuns pe o măsuță de lângă șezlongul pe care stă o blondă. Doamne, ce linii! Cu o mână obosită, femeia luă o bucată de pepene și mușcă din ea. Îl dureau ochii! Mișcarea buzelor ei îl răcorea ca o briză. Văzu cum o picătură de zeamă dulce și rece se prelinse pe pieptul ei. Picătura se stinse atingându-i sânii, parcă înfrântă de piatra vie pe care stătea. Chiar, există picături bărbați? Și încă o întrebare: ce avea el de făcut azi?
Întoarse ochii de la blonda cu pepenii, ocolind șoldurile chelneriței, ca pe o ispită. Dar nu era chip să uiți unde ești. Pe un șezlong de lângă el era o brunetă. Sânii ei goi săpau în linia de orizont a mării. Savură briza, gândind că înainte de a ajunge la el, curentul sărat de aer atingea întâi trupul brunetei.
Noaptea, târziu, se trezi. Lângă el era șalul chelneriței. Pe spate îi simți respirația. Obosită, satisfăcută. Se întoarse și o privi. Atunci își aduse aminte ce avea de făcut! La dracu’! Azi era votul ăla la referendum!
PS Bill Haley, bunicul country al muzicii rock’n’roll, cel care, în 1955 a spart tiparul că rockul e muzica tinerilor imberbi, a avut ani de zile un contract cu studiourile DECCA, considerați cei mai fructuoși pentru cariera sa. În birourile acelei companii – astăzi vândută unui consorțiu cu sediul în Franța – s-a decis istoria muzicii mondiale. Thirteen Women, o glumă despre un vis profund masculin, un oraș cu 13 femei și un singur bărbat, face parte din albumele înregistrate de Haley la DECCA.
