La nuntă… Something Stupid

A împins din față farfuria de sarmale. Bune! Nu nemaipomenite, dar bune… Ar fi râgâit, dar parcă aerul din stomac i se oprea în harnașamentul de haine noi pe care-l purta. Poate dacă ar fi început muzica…

A început, dar bărbatul din fața lui, vizibil la fel de deranjat de strânsoarea hainelor nepurtate, parcă și-a lipit ochii de gura lui. O fi pe invers de se holbează așa? Nu pare, cel puțin nu după femeia care-l însoțea, o pițipoancă care parcă avea înscris un cod de bare pe fiecare petec de piele. Orchestra cânta un cover…

Încercă și – culmea! – reuși, în ciuda larmei, să-și amintească originalul.

Frank & Nancy Sinatra – Something Stupid

Bărbatul din fața lui se holba în continuare. Încerca să-i spună ceva sau căuta cu limba prin gură resturi de sarma? Era prea gălăgie ca să-și dea seama. Femeia lui și nevastă-sa plecaseră de la masă de vreun sfert de oră. ”Ca fetele!” Farfuriile lor cu sarmale zăceau neatinse. O fi de bonton să tragă una dintre ele în fața lui și să o guste?

Se holbă și el la bărbatul de la masă. Ceasul… ori e asfaltator ori politician. Tabachera… un neam prost. Cravata… luată la reduceri odată cu cămașa. Costumul… de-a gata…

Deodată tipul mișcă mâna spre farfuria uitată în fața însoțitoarei lui. Oare avea același gând? Dacă da, reevalua tabachera. Mâna se opri… Aha, ți-e frică de mine! Ca să-i dea un semn, mișcă și el mâna spre farfuria nevesti-sii. Un zâmbet înflori pe fața tipului. Mâna lui avea un mic avans. Recuperabil, printr-o mișcare puțin mai bruscă…

Câteva secunde mai târziu aveau fiecare în față farfuriile femeilor și înfulecau… Căutând din ochi smântâna văzu din nou tabachera… hai că nu e chiar așa de urâtă!

PS Piesa Something Stupid este un hit easylistening ( muzică ușoară) scrisă de Carson Parks și înregistrată împreună cu fiica sa, Gaile Foote. A fost singurul său succes ca autor, deși a scris și cântat timp de 40 de ani. Piesa, cuprinsă pe un album de country-folk i-a atras atenția lui Frank Sinatra. A înregistrat-o în 1967, împreună cu fiica sa, Nancy Sinatra. Datorită acestor două interpretări, deși este o melodie de dragoste, piesa a devenit un fel de simbol al iubirii tată-fiică, la multe nunți fiind dansul pe care tatăl își conduce fata pe ring.

Un cover bun al piesei am găsit cu Călin Geambașu și regretata Mălina Olinescu:

Comentarii via Facebook

comments

Publicat in Texte de vineri. Bookmark permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.