Atenţie la decorul şi personajele poveştii următoare. Minunată, după mine, dar, în fine, eu sunt pasionat de westernuri. Preria texană se topeşte în deşertul mexican. Câteva stânci, doar cât să ascundă trăgători. În mijloc, ea şi el. Se îmbrăţişează ca pentru ultima oară. El nu lasă pistolul din mână nici măcar cât să simtă mai bine carnea femeii în palmele sale. Federales, sau rangeri, cum vreţi, se apropie în viteză. Îi înconjoară, aplecaţi, cu puştile în mână. Gloanţele încep să şuiere. Cei doi sunt probabil ascunşi după trupul sfârtecat de plumbi al unui cal. O pavăză iluzorie, trăgătorii se mişcă. El e lovit mortal şi atunci ea, ştiind că arma căzută lângă bărbatul inert este descărcată, o ridică şi o îndreaptă spre atacatori nevrând decât să moară. Gloanţele o doboară. Peste tot acest setup de western clasic aşezaţi şi cei şapte arhangheli ce veghează Tronul Lui. Ei au împlinit ultima dorinţă a femeii şi au luat-o în Cer.
Într-o societate obişnuită cu stenograme de tot felul, asistaţi, de fapt, la discuţia mea privată (ce poate fi privat la un ziarist!) cu iubita mea. Ei îi dedic balada „Seven Spanish Angels“, a cărei descriere tocmai am făcut-o. De fapt, nu toată balada, ci doar un vers din ea şi, bineînţeles, titlul articolului, dar o să ajung şi acolo. O melodie western tipică, dar, se pare, inspirată celor doi trubaduri care au scris-o, Troy Seals şi Eddie Setser, de o poveste venită tocmai din Franţa. Cântecul a devenit celebru în 1985, când şi-au demonstrat măiestria pe el două genii, Ray Charles şi Willie Nelson. Ideea fugarului care preferă să îndrepte o armă goală către cei care-l înconjoară, doar pentru a-i provoca să-l execute, nu era nouă. În 1960, Jean-Luc Godard şi Francois Truffaut au făcut un film cu Jean-Paul Belmondo, „A bout de souffle“, „Cu răsuflarea tăiată“. Filmul se termină cu gestul nebunesc al lui Belmondo. În 1983, cu doi ani înainte ca Seals şi Setser să scrie „Seven Spanish Angels“, se face un remake după filmul francez, copie devenită mai celebră decât pelicula iniţială. E vorba de „Breathless“, cu Richard Gere. Finalul e păstrat şi face furori în toată lumea. Uite aşa o poveste din noul val francez, via un laborator de box-office american, devine, prin vocile unui cântăreţ orb de blues şi a unui rebel din muzica country, una dintre cele mai celebre balade western.
Din toată povestea, mă interesează un vers; el îi spune ei, când copitele cailor urmăritorilor se auzeau deja, „Aceasta e ultima mea bătălie!”. Dacă Dumnezeu mi-ar fi dat o bucurie de câte ori le-am promis femeilor care s-au perindat prin viaţa mea că zbaterea la care asistau era „ultima bătălie”, aş fi acum un om fericit, iar inima mea ar fi în Cartea Recordurilor pentru rezistenţă la expansiune! Bărbatul, cei reali, al căror ADN miroase a testosteron, e făcut să privească fiecare provocare drept cea mai importantă din viaţă. Femeia câştigă luptele altfel, mai inteligent, mai subtil, masculul se aruncă în ele ca într-o oază găsită în deşert. Se scaldă în încercare şi râde fericit, sau tâmp, depinde dinspre ce sex priveşti, când e brăzdat de armele duşmanilor. Plânge înainte, se roagă, dar bătălia în sine îi place. Reascultând balada de acum un sfert de secol, mă rog şi eu, mă rog să nu se împlinească ultima dorinţă a femeii ce se va nimeri lângă mine când Domnul va vrea să fie cu adevărat ultima mea bătălie. Nici un bărbat care alege să moară în bătălie nu merită vreun sacrificiu.
Pentru cei interesaţi, da, mă pregătesc de o nouă bătălie. Şi am plâns, m-am rugat şi acum… începe să-mi placă.
Seven Spanish Angels
Autori: Troy Seals/ Eddie Setser
(RAY)
He looked down into her brown eyes,
Said, „Say a prayer for me”.
She threw her arms around him,
Whispered, „God will keep us free”.
They could hear the riders comin’,
He said, „This is my last fight.
If they take me back to Texas,
They won’t take me back alive”.
(RAY)
There were seven Spanish Angels,
At the altar of the Sun.
They were prayin’ for the lovers,
In the valley of the gun.
When the battle stopped,
And the smoke cleared.
There was thunder from the throne.
And seven Spanish angels,
Took another angel home.
(WILLIE)
She reached down and picked the gun up,
That lay smokin’ in his hand.
She said, „Father please forgive me,
I can’t make it without my man”.
And she knew the gun was empty,
And she knew she couldn’t win.
When her final prayer was answered,
When the rifles fired again.
(WILLIE)
There was seven Spanish Angels,
At the altar of the Sun.
They were prayin’ for the lovers,
In the valley of the gun.
When the battle stopped,
And the smoke cleared.
There was thunder from the throne.
And seven Spanish angels,
Took another angel home.
(RAY)
There were seven Spanish Angels,
At the altar of the Sun.
They were prayin’ for the lovers,
In the valley of the gun.
When the battle stopped,
And the smoke cleared.
There was thunder from the throne.
And seven Spanish angels,
Took another angel home.
(RAY & WILLIE)
There were seven Spanish Angels,
At the altar of the Sun.
They were prayin’ for the lovers,
In the valley of the gun.
When the battle stopped,
And the smoke cleared.
There was thunder from the throne.
And seven Spanish angels,
Took another angel home.
Pingback: Cele ,,două cuvinte”? Nu, mulțumesc! « POIANA unei MITOCANE rafinate