Mărie, de dragul tău, mă ud în cap ca un bou!

Am căutat o modalitate cât mai delicată de a începe povestea, dar nu am găsit, aşa că… pe Ion îl durea-n fund de scleroză. Nici nu prea ştia ce e aia şi nici nu îl interesa să afle mai multe. Surse bine documentate, care au băut de câteva ori cu el, spun că nici pe Gheo nu-l interesa ce e aia scleroză. Dar se pare că o interesa pe Maria.
Ion urmărea a suta oară filmuleţul pe Facebook şi încerca să vadă ce are de făcut. Clar trebuia altă găleată, adică mai înainte de toate să fie o găleată, nu un lighean cu marginile roase, din care să curgă peste margini. Găleată nouă, ştia de unde să ia. O să caute una maro şi o să pună pagina aia de revistă cu sigla Louis Vuitton. Asta o să o dea pe spate pe Maria. Puţin stil ajută întotdeauna când vrei să dai o femeie pe spate… mai ales dacă vrei să te şi urci pe ea cât e întinsă.
Ion îşi amintea privirea Mariei când a văzut filmuleţul cu Gheo. Avea steluţe în ochi când a spus ăla că donează pentru copiii cu scleroză. Ăsta e un cuvânt pe care trebuie să-l repete până-l pronunţă corect. Plus că Ion avea un plan prin care avea să-i provoace Mariei o întreagă galaxie în ochi: avea să spună că donează pentru copiii cu scle… sca… schi… scleroză şi pentru orfani, căţei fără stăpân şi refugiaţii din … caută el pe internet pe unde sunt refugiaţi. Maria o să plângă când o să vadă cât e de darnic!
Ţinuta… ţinuta e şi mai importantă. Gheo era la bustul gol. Era o soluţie deşi… tăiatul de lemne forma altfel pieptul decât băutul de bere! Va purta un tricou, poate chiar ăla negru. Ăla de scrie pe el „D&G”… ba nu, categoric nu ăla, chiar o să-l arunce, dă-l dracului! Dacă iniţialele sunt de la Dinu Gheo?
Mai bine ăla roz. A fost scump la vremea lui, nu mai e la modă (i-a spus-o clar Maria) şi nu e mare necaz dacă intră la apă.
Să nu zică Maria că e meschin, că nu strică o haină bună. Mai bine pune peste tricou sacoul ăla bun, oricum trebuie dat la curăţat.
Gata e totul clar, găleata cu afişul lipit, orfanii, sacoul… a venit şi clipa aşteptată. Erau adunaţi pe terasă, beau bere. Aşa cum se înţeleseră, ospătarul a adus gheaţă şi a pus în găleată. Ion s-a ridicat şi a cerut linişte. S-a ridicat şi repeta mereu în minte „scleroză, scleroză,scleroză”. Audienţa amuţise, simţea că urmează un moment de glorie. Maria avea ochii destul de măriţi să-ncapă-n ei stelele.
El a ridicat găleata ca şi cum era un fulg şi a spus:
-Pentru că am fost provocat de Gheo…
Atunci a sunat un telefon şi s-a auzit vocea ei:
-Da, iubi, te sun eu mai încolo că îşi toarnă Ion apă-n cap. Da, da, exact, ca şi idiotul ăla de Gheo. Hai, te pup! Iartă-mă, Ioane, continuă te rog.
Stătea cu găleata în mână şi simţea cum mintea i se încinge. Nu a mai spus nimic, oricum uitase cum e cu sciliroza aia. Apa rece i-a făcut bine. Când se îndrepta spre locul lui a simţit cum tricoul se strânge pe burtă. Să le ia dracu’ de chinezării!

Comentarii via Facebook

comments