Vis misogin

Nici măcar nu îi mai păsa ce va crede despre ea. Nu avea decât să o înjure, să o blesteme, să plângă sau să rămână impasibil, aşa cum îl ştia. Zâmbi, în timp ce îşi punea ultimele lucruri în portbagaj. Cândva impasibilitatea lui o fermeca, îi dădea fiorul acela plăcut că o trata aşa cum un bărbat adevărat întâmpină o primejdie. Cu cât devenea mai iminentă, părea că-l distrează, că-l atrage. Apoi a început să o doară. Şi acum pleca. A mai intrat în casă doar să verifice dacă nu a uitat ceva. Nu i-a lăsat nici un bilet, vede el că nu mai e. Îl privi dormind prin uşa întredeschisă a dormitorului. Şi-a spus că nu mai simte nimic şi a ieşit. Definitv.

În maşină a dat drumul la muzică. Era unul din discurile lui.

Să o ia dracu’ de muzică! Să-l ia dracu’ şi pe el cu toate poveştile lui despre cai, lupte şi vise pe marginea preeriei! Muzica aia sigur nu îi făcea bine. Nu mai avea efectul de altădată, când se cuibărea la pieptul lui şi îi asculta practic basmele de două ori, o dată în cuvinte şi o dată în vibraţia pieptului lui, care o făcea să tremure, să se creadă în siguranţă într-un singur loc din lume.

A scos discul şi l-a aruncat pe geam, din mers. Avea ea ce-i trebuie ca să nu îşi mai amintească toate prostiile. Cum îl lua ea în braţe când pierdea, cum el o lua în braţe când câştiga vreuna din bătăliile lui imaginare. Trebuia să şteargă din memorie clipele când el paria totul la poker, strigând că pe el nu îl iubeşte nimeni şi va câştiga, şi cum o săruta dacă nu îi intra cartea. Iar ea se gândea că or fi şi alte metode pe lume de a afla că îl iubeşte decât să piardă banii familiei!

Aparatul a citit noul disc şi a început să cânte. Se simţea puternică, în siguranţă oriunde.

O aştepta o viaţă nouă. Liniştită. O aştepta un om alături de care va clădi, va avea copii, îi va găti. Visa să ţină flori în fereastră. Să le ude şi chiar să le vorbească până se face cafeaua de dimineaţă. Visa să calce, măcar o dată în viaţă, un costum de haine, în loc să pună blugii pe sârmă ca să se usuce drept. Şi visând a ajuns. Avea deja cheie, dar celălalt o aştepta la geam. I-a deschis şi a ajutat-o la bagaje. Pe masă era micul dejun, iar bolul de cafea umplea atmosfera cu aromă.

S-a aşezat să-şi tragă sufletul. Era atâta linişte şi el îşi punea cu grijă lucrurile în geanta de serviciu. Deodată, de undeva din vecini, se auzi o muzică. Tresări, care era şansa? Nu se poate! Era Chely Wright, cu melodia care-i plăcea lui. Care le plăcea lor. Brusc întrebări o săgetară. Oare se trezise? Văzuse că a plecat? O fi înţeles ceva? Ce poveste o fi ţesut pentru dimineaţa asta? Cine i le va asculta mâine? Nici nu auzi când celălalt ieşise spunând „Ne vedem diseară, iubito”.  Undeva, într-o zare, un cal traversa în galop o mare de iarbă… Din coama lui săreau cuvinte şi sub copitele lui pământul vibra plăcut, transmiţând un sentiment de siguranţă. Ea zâmbi şi porni să caute un ghiveci să pună florile. Ştia că astfel de flashuri va avea toată viaţa.

P.S. Shut Up and Drive” cu Chely Wright, primul succes al acestei cântăreţe cu o carieră plină de întreruperi, suişuri şi coborâşuri. Din păcate pentru vocea şi chipul ei dumnezeieşti, în ultimii 13 ani ea a înregistrat doar 3 sau 4 hituri. În 2010 a recunoscut că este lesbiană şi, deşi fanii country sunt îndeobşte rednecks ce acceptă greu astfel de mărturisiri, pentru Chely gestul a însemnat o revigorare a carierei, semn că lucrurile se schimbă permanent.

I Drove All Night”, istorie a muzicii… Scrisă de Bill Steinberg şi Tom Kelly pentru Roy Orbinson, piesa a avut o traiectorie ciudată. Orbinson a înregistrat-o în 1987, cu doar un an înainte de moartea sa prematură, dar a fost difuzată abia în 1992. Era, însă, deja un succes, din 1989, când i-a dat strălucire şi nerv Cyndi Lauper. Trupul ei gol în mijlocul unui rest al Route 66 a mutat definitiv melodia în categoria celor ce nu mai pot fi cântate de bărbaţi. De altfel, versiunea lui Orbinson nu a mai avut nici un fel de răsunet. În 2003, Celine Dion încearcă un cover, dar nu a mai egalat succesul lui Lauper. Pur şi simplu, între o divă prin excelenţă şi o nebunatică…

Comentarii via Facebook

comments

Publicat in Texte de vineri. Bookmark permalink.

13 Responses to Vis misogin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.